Societatea olteană devine atractivă în ochii investitorilor strategici pentru că statul îi va şterge datoriile istorice, în valoare de 10,7 milioane de euro
Guvernul vrea să şteargă datoriile companiilor din industria de apărare, în valoare de 240 de milioane de euro, apelând la o normă a UE care permite protejarea interesului militar naţional, conform unui document al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), citat de agenţia Mediafax.
Pe lista companiilor care ar urma să beneficieze de această măsură se numără Romarm, IAR Braşov, Şantierul Naval Mangalia, Uzina Mecanică Orăştie, Construcţii Aeronautice Ghimbav, IOR Bucureşti, Romaero Băneasa şi Avioane Craiova.
„Considerăm că, prin voinţă comună, putem acţiona pentru ştergerea datoriilor operatorilor economici din industria de apărare în vederea redresării economico-financiare a acestora, ţinând seama de prevederile art. 346 din Tratatul de instituire a UE, prin care orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protejarea intereselor naţionale care se referă la comerţul cu armament, muniţie şi material de război“, se precizează în documentul MECMA.
Ministerul consideră că executarea silită a bunurilor acestor companii din cauza datoriilor va afecta capacitatea de producţie pentru apărare. Ştergerea acestor datorii ar face companiile de pe listă atractive în cazul privatizării.
Datoriile istorice, piatră de moară
Avioane Craiova SA are datorii către bugetul de stat în valoare totală de 10,7 milioane de euro, din care 5,4 milioane de euro sunt numai dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată.
Datoriile istorice ale societăţii au fost o piatră de moară pentru Avioane SA în procesul de privatizare.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), cea care s-a ocupat în 2008-2009 de privatizarea Avioane SA, a refuzat ofertele cehilor de la Aero Vodochody şi a italienilor de la Alenia Aeronautica pentru că investitorii doreau să preia societatea fără datoriile istorice. La vremea respectivă, AVAS a motivat că ştergerea datoriilor nu va fi acceptată de Bruxelles, fiind considerată ajutor de stat.
„Oficialii români puteau să apeleze de atunci la legislaţia UE pentru industria de apărare şi astfel nu mai era o problemă cu privatizarea. Societatea se putea dezvolta, nu mai pierdea atâtea contracte şi salariaţi“, a spus Victor Peţa, liderul sindical de la Avioane Craiova.
După eşuarea privatizării, Avioane Craiova a fost nevoită să trimită acasă jumătate dintre cei 680 de salariaţi, din cauza dificultăţilor financiare. În noile condiţii, privatizarea societăţii ar putea fi relansată.
Cehii ofereau 16.000.000 de euro
Aero Vodochody depusese o ofertă de 16,32 milioane de euro, formată din preţul pachetului de acţiuni – 4,11 milioane de euro, investiţii pentru dezvoltare – 8,88 milioane de euro pe o perioadă de cinci ani, capital de lucru – 3,3 milioane de euro şi investiţii de mediu de 30.000 de euro în primul an. Cehii voiau să disponibilizeze 180 dintre cei 680 de salariaţi.
Italienii – investiţii tehnologice de 18.000.000 de euro
Alenia Aeronautica nu a făcut niciodată publică oferta. Pe surse, aceasta era de un milion de euro pentru acţiuni, investiţii tehnologice – 18 milioane de euro, capital de lucru – trei milioane de euro şi investiţii de mediu – 120.000 de euro. Compania refuza să-şi asume datoriile, în valoare de circa opt milioane de euro la acea dată. Italienii intenţionau să trimită acasă, în următorii trei ani, între 170 şi 430 de salariaţi.
