Directorul RAT Craiova, Marinel Florescu, a declarat într-un interviu pentru GdS că regia s-ar putea salva din criza financiară dacă s-ar reveni la abonamentele subvenţionate pentru pensionari. RAT a scăpat de furturile de combustibil ale propriilor angajaţi, dar gâfâie din cauza scăderii numărului de călători.
GdS: Ce vă supără?
M.F.: Banii mă supără….
GdS: Sunt prea puţini?
M.F.: Da. Regiile astea de transport, ca să trăiască, trebuie să fie susţinute puternic de consiliile locale.
GdS: De ce?
M.F.: Prin natura ei, activitatea de transport este mare consumatoare de resurse şi nici un transportator public din România nu se poate autosusţine şi nu poate face investiţii din bugetul propriu decât dacă primăria se implică. Şi implicarea ar consta în a-i da de lucru, adică o hotărâre de consiliu care să acorde facilităţi mai mari pensionarilor, iar pensionarii să cumpere mai multe abonamente.
GdS: Nu v-a căzut prea bine, deci, decizia de eliminare a gratuităţilor pentru pensionari?
M.F.: Da, valoarea subvenţiei a scăzut la 30% din ce a fost anul trecut. În 2011, pe primele şapte luni, subvenţia reprezintă 40% din cea de anul trecut, când erau gratuităţi.
GdS: Cât reprezintă subvenţia de la primărie în cifra de afaceri a RAT?
M.F.: 20% în 2011, iar în 2010 – 44%. Subvenţia vine pentru elevi, studenţi, pensionari, persoane cu handicap. Şi ceilalţi revoluţionari, veterani, dar sunt neînsemnaţi. Grosul îl reprezintă pensionarii.
GdS: Cum să interpretăm, că era un ajutor dat regiei sau pensionarilor?
M.F.: Cred că ambele sunt perfect adevărate.
GdS: Unul dintre motivele primăriei pentru eliminarea gratuităţilor a fost că pensionarii nu se plimbă mult cu aceste autobuze.
M.F.: Cifrele ne spun că se plimbă. În 2010, media era de 32.000 de abonamente pe lună, iar în 2011 media este de 8.000. Vorbim de abonamente pe o singură linie.
GdS: Asta înseamnă o scădere de aproximativ 75%.
M.F.: Da, şi se vede clar în situaţia financiară a regiei de la începutul anului şi până în prezent.
GdS: Cât reprezintă pensionarii din numărul total de călători?
M.F.: 10%.
GdS: Atunci, pierderea nu ar trebui să fie atât de mare.
M.F.: Veniturile totale ale regiei cu subvenţie cu tot sunt de aproximativ 3,5 milioane de lei pe lună. Anul trecut, subvenţia reprezenta o medie de 1,4 milioane de lei pe lună.
GdS: Cum se explică atunci că 10% din călători aduc 44% din venituri? Înseamnă cumva că nu plătesc bilet ceilalţi călători?
M.F.: Noi avem un compartiment de control destul de redus, dar facem un control relativ bun şi facem sondaj. Numărul călătorilor frauduloşi este de 7-8%. Nu a depăşit niciodată aceste cifre. Este posibil ca și celelalte persoane să cumpere doar câte un bilet.
GdS: De ce s-a renunţat la achiziţionarea celor 20 de autobuze noi?
M.F.: La întrebarea asta răspunde cel mai bine primăria. După părerea mea, având în vedere parcul, numărul de autobuze şi tramvaie, vechimea lor, cred că era şi este absolut necesară achiziţia a 20 de autobuze, iar din 2013 a cel puţin zece tramvaie. După ce reabilităm calea de rulare, nu o să mai putem circula pe o cale nouă cu tramvaie vechi, care o uzează într-un timp foarte scurt.
GdS: Unul dintre motivele invocate de primărie a fost că nu aţi făcut la timp dosarul de licitaţie…
M.F.: Licitaţia trebuia să o facă primăria. Noi am făcut doar caietul de sarcini. Nu vreau să intru în iţele primăriei.
GdS: Dar aţi fost şi în Dubai pentru a vă face o idee despre cum arată un transport modern.
M.F.: Noi am fost o delegaţie românească de peste 50 de directori, primari şi viceprimari şi nu ne-am dus cu scopul unic să vedem autobuze, pentru că invitaţia nu avea nici o legătură cu achiziţia de autobuze.
GdS: Dar care a fost atunci scopul?
M.F.: Am fost invitaţi la Congresul Internaţional al Uniunii Internaţionale a Transportatorilor Publici, unde au fost încă 30 de directori de regii.
GdS: Deci, a fost mai degrabă un eveniment de socializare pe bani publici…
M.F.: Scopul unui congres, printre altele, poate să fie şi cunoaşterea situaţiei, a oamenilor.
GdS: Ce v-a plăcut în Dubai la capitolul transport public?
M.F.: Pe o scară de la 1 la 10, Dubai se află pe la 9. Mi-a plăcut totul, autobuzele sunt toate noi, cu aer condiţionat, staţiile închise ermetic cu aer condiţionat, metroul aerian.
GdS: Şi ce am putea implementa în Craiova din ce aţi văzut acolo?
M.F.: Dubai a fost ales ca să vedem, probabil, transportul viitorului într-un oraş de aproximativ două milioane de locuitori. Am putea implementa staţiile, autobuzele. Toate achiziţiile noastre de acum încolo trebuie să fie autobuze de ultimă generaţie. Dar tot la acest congres, poţi să-ţi faci o imagine încotro se îndreaptă transportul. Multă lume renunţă la autobuze în favoarea tramvaiului şi a troleibuzului, pentru că sunt ecologice şi de mare capacitate. Un tramvai poate lua călători cât două-trei autobuze.
GdS: E mai scump un tramvai decât un autobuz?
M.F.: Un tramvai nou costă între 1,7 şi 2,2 milioane de euro, iar un autobuz – între 90.000 minimum şi 130.000 de euro.
GdS: Deci, în tramvai încap călători cât în trei autobuze, dar este de peste 15 ori mai scump.
M.F.: Aşa este, dar curentul este de zece ori mai ieftin decât motorina. Atunci când se defectează tramvaiul şi trebuie să-l înlocuim cu autobuze este un dezastru.
GdS: S-ar preta Craiova la linii de tramvai în cartiere?
M.F.: Cred că s-ar preta foarte bine pe Rocadă pentru că leagă mai multe cartiere. Acum 27 de ani s-a ales soluţia cu tramvaiul prin centrul Craiovei şi ar fi acum extraordinar de greu să se schimbe linia care tocmai intră în reabilitare în această toamnă. 22 de kilometri de linie simplă, adică 11 kilometri de linie dublă, adică toată linia din oraş.
GdS: De ce fel de autobuze are nevoie Craiova? Autobuze mari sau mici?
M.F.: Pentru Craiova, un oraş cu 300.000 de locuitori, midibuzele sunt depăşite din toate punctele de vedere. Deși Craiova nu are străzi extraordinar de largi, ele permit să circule un autobuz de 12 metri. Se justifică să fie midibuze doar 10% din tot parcul, pe care să le foloseşti sâmbăta sau duminica.
GdS: A scăzut numărul de pensionari care cumpără abonamente. A scăzut şi numărul celorlalţi călători?
M.F.: Numărul total de călători a scăzut mereu din 2008. A scăzut cu 7% în 2011 faţă de 2010. Comparativ cu 2008, scăderea este de aproximativ 30%.
GdS: Dacă urmează tendinţa aceasta, în cinci ani, dispăreţi….
M.F.: Criza este, în principal, cea care a determinat scăderea, lipsa locurilor de muncă. Unde să plece? În plus, unii folosesc autoturismul propriu.
GdS: Câţi călători are RAT Craiova lunar?
M.F.: Pe an sunt 55 de milioane de călătorii, deci 4,5 milioane de călătorii pe lună. Mai avem 173 de autobuze, dintre care cred că 143 sunt în acest moment funcţionale. Restul au anumite probleme tehnice din cauza vechimii. Imobilizate sunt din toate tipurile, dar în mod special la Breda.
GdS: Adică cele mai recente autobuze second hand cumpărate de RAT?
M.F.: Da, ele au fost aduse în RAT în 2008. Acum, toate se strică. Oricum, ele sunt pe primul loc la numărul de imobilizări. Sunt vechi. Poate la timpul potrivit a fost cea mai bună investiţie. Nu pot să judec eu în 2011 ce a fost în 2008. Eu merg pe ideea, dacă se cumpără, să se cumpere lucruri noi. Cele second hand au consumuri foarte mari.
GdS: Cât consumă un autobuz Breda Menarini?
M.F.: Media este de 35 de litri la o sută de kilometri. Şi merge. Un autobuz folosit în două ture începe să funcţioneze de dimineaţă de la 5 până la 11 noaptea, merge 250 de kilometri într‑o zi. Preţul ăsta la motorină ne-a creat o mare problemă financiară. A crescut cu 30%, adică după cheltuiala cu forţa de muncă, motorina este următoarea care ne duce la aproape jumătate din banii pe care îi cheltuim pentru salarii. Plătim cam 1,6 milioane de lei pe lună pentru salarii, iar motorina este 800-900.000 de lei. Pe lângă asta mai trebuie plătite şi utilităţi, şi piesele.
GdS: Sunt multe autobuze care te îneacă efectiv pe stradă dacă eşti în spatele lor. Mai respectă ele vreo normă de mediu?
M.F.: Toate respectă pentru că trec prin staţia de Inspecţie Tehnică Periodică (ITP – n.r.).
GdS: Care este a RAT…
M.F.: Da, acolo se controlează cantitatea de noxe şi nu ar trece dacă ar depăşi normele de poluare.
GdS: Vreţi să spuneţi că autobuzele care lasă nori de fum în spatele lor au trecut ITP-ul?
M.F.: Sigur. Conform reglementărilor în vigoare (râde). Altfel nu le-am scoate în traseu. Ele vor circula în oraş atât timp cât nu vor fi altele. Astea sunt autobuzele RAT Craiova. Am văzut şi în alte oraşe care este situaţia şi au şi ei problemele lor.
GdS: A picat vreun autobuz al RAT inspecţia tehnică din cauza noxelor?
M.F.: Sunt destule.
GdS: Ce părere aveţi despre amplasarea trecerilor de pietoni după staţia de autobuz?
M.F.: RAT are o contribuţie mică la aceasta. Este problema Poliţiei Rutiere în principal, a compartimentului specializat din primărie şi poate în a treia instanţă şi a RAT-ului. Dar nu putem noi să spunem poliţiei unde să amplaseze trecerea de pietoni.
GdS: Dar puteţi lua atitudine…
M.F.: Asta da, orice persoană poate lua atitudine. Ca persoană, sunt total de acord. În alte oraşe, problema asta s-a cam rezolvat. Le-au mutat la cel puţin 50 de metri. În Craiova sunt şi câteva lucruri aşa, specific olteneşti. E greu să-i explici unui craiovean să traverseze prin altă parte. El pe acolo a traversat de 20 de ani. Noi, oltenii, trebuie să recunoaştem că suntem puţin deosebiţi. Nu aţi observat câte treceri de pietoni au fost desfiinţate şi oamenii tot pe acolo traversează?
GdS: Aţi scăpat de plata leasingului la microbuze?
M.F.: Leasingul se termină în octombrie 2012, dar mai avem împrumutul la BRD. Din 44 s-au dat înapoi 34 de microbuze. Mai avem doar zece Iveco. Eu cred că a fost o idee foarte bună să se dea Iveco înapoi. Erau mici şi costau mult.
GdS: Atunci de ce au mai fost cumpărate?
M.F.: Nu eram pe aici atunci. Nici nu cred că ai voie să faci transport public cu maşini cu o uşă, dar negru pe alb nu am citit niciunde. Cu maşinile astea mai mici facem traseele 3, 25, 13 şi cam atât. Folosim 15-20 de maşini maximum şi le utilizăm sâmbăta. Au şi ele un avantaj: consumă doar 15 litri la suta de kilometri.
GdS: Mai funcţionează tonomatele de bilete?
M.F.: Sunt zece la număr şi craiovenii nu au această deprindere de a le folosi. În Sibiu, se vând de cinci ori mai multe bilete la tonomate. Ei sunt mai prieteni cu tehnica, probabil. Noi luăm bilete de la chioşc, tonetă sau şofer.
GdS: Cum se împacă respectarea intervalului de timp de pe afişajul din staţie cu vânzarea biletelor de către şoferi?
M.F.: Foarte prost se împacă.
GdS: Creaţi un traseu nou la început de toamnă…
M.F.: Pe linia expres 1, începând cu 1 septembrie, fostele linii 1R şi 2R se vor comasa şi vor constitui noul traseu Expres1, în care fostul traseu 1R va fi turul şi va circula pe acelaşi traseu şi 2R care va fi returul. Călătorul va plăti un abonament pe o singură linie, care costă 50 de lei, iar pentru pensionari – 25 de lei, respectiv 10 lei, şi sperăm să avem foarte mulţi călători. Cu aceşti bani te plimbi prin Craiova de te saturi. Facem turul oraşului.
GdS: Care este traseul exact?
M.F.: Pleacă din Craioviţa, Gară, Lăpuş, Caracal, Parc şi intră în Craioviţa pe la Compania de Apă. 2R este exact invers.
GdS: Ce veţi face când vor începe lucrările şi la pasajul subteran?
M.F.: Pasajul acesta suprateran ne-a creat o grămadă de probleme. Nu cred că au fost atâtea schimbări de trasee în Craiova în 20 de ani câte am făcut în ultimul an. În plus, pasajul ne-a creat şi probleme de ordin financiar. Cred că primăria ar trebui să ţină cont că noi ocolim centrul şi consumul este mai mare şi că ne-a lăsat fără jumătate din tramvai. Suntem obligaţi să folosim autobuzul 101 de pe Severinului până la piaţă cu consumurile acestea mari. După reabilitarea tramvaiului, pentru transportul din Craiova va fi bine. În toate oraşele, transportul public este ajutat, se creează nişte facilităţi, culoare proprii de transport.
GdS: Se poate face aşa ceva în Craiova?
M.F.: Se poate face pe Severinului şi pe Calea Bucureşti, care ar putea ceda o bandă pentru transportul public.
GdS: Concurența cum se descurcă?
M.F.: Mai bine. Pentru că foloseşte staţiile noastre, rutele noastre, zonele mai aglomerate, orarul. Dacă ne‑am optimiza activitatea, ar rămâne nişte oameni mai în vârstă care la 6 dimineaţa nu au cu ce să plece. Ei pot să fie mai flexibili şi folosesc rutele care sunt profitabile.
GdS: Câţi angajaţi mai aveţi?
M.F. 786. Este cea mai mică cifră de angajaţi din istoria RAT. Lucrăm pe două şi trei schimburi… La Iaşi sunt 1.250. Avem 90 personal TESA, 350 de şoferi şi vatmani, restul sunt de la celelalte meserii. Am discutat cu domnul primar şi nu are nimic împotrivă să mai aducem nişte oameni, cel puţin la pază suntem în deficit de şapte oameni din 21 şi îi înlocuim cu oameni detaşaţi de la alte compartimente. Şi numai paznici nu sunt ei. În total, vrem să angajăm minimum zece oameni.
GdS: Când putem vorbi de profit la RAT Craiova?
M.F.: Am avut profit anul trecut pe care l-am băgat în pierderile din 2008 şi 2009. Când am venit aici, aveam datorii neplătite către furnizorii de piese de vreo trei milioane de lei. Când am făcut profitul pe 2010, am plătit aceste datorii. Inclusiv la bugetul de stat aveam o lună neplătită, cam 1,5 milioane. Am adus la zi ratele la BRD, unde eram restanţi de vreo patru luni. Acum, regia stă foarte bine din punct de vedere economico-financiar şi nu e nici o glumă. Noi putem să intrăm într-o pierdere în viitorul apropiat dacă nu există sprijin de la primărie.
GdS: S-ar simţi nevoia unei schimbări în conducerea Regiei?
M.F.: Schimbarea este benefică peste tot. Avem în vedere şi anume schimbări, dar nu este nimic bătut în cuie.
GdS: Sunt oamenii nemulţumiţi că angajaţii RAT nu ridică maşinile scumpe parcate neregulamentar pe domeniul public şi le vânează pe cele modeste.
M.F.: Asta cu faptul că se ridică numai maşinile ieftine este poveste, că ne contrazice calculatorul. Nu vor fi numai Dacii.
GdS: Dar Mercedesurile sau BMW-urile parcate şmechereşte lângă trecerile de pietoni din centru nu le văd cei de la RAT?
M.F.: Poliţia Locală este cea care stabileşte maşinile care să fie ridicate. Noi facem un serviciu, acela de a le ridica, dar nu am observat la Poliţia Locală să facă astfel de alegeri, pentru că am participat la astfel de acţiuni. Nu s-a demonstrat nici un abuz.
GdS: Nici în instanţă?
M.F.: Da, am pierdut procese pentru că nu se întocmesc la timp procesele-verbale, deoarece poliţia are la dispoziţie un termen de 60 de zile să întocmească procesul-verbal. Iar în 60 de zile poţi pierde procesul. Şi ei au dreptatea lor, pentru că nu ştiu cine a fost la volan. Poliţistul local completează doar dispoziţia de ridicare.
GdS: Cum trebuie să procedeze o persoană căreia i s-a ridicat maşina şi nu o mai găseşte când se întoarce unde ştia că o lăsase?
M.F.: Sună la 112. Pe maşina noastră de ridicări este scris acest lucru. Poliţiştii locali sunt obligaţi să anunţe la 112 că au ridicat o maşină.
GdS: Câte maşini ridicaţi pe zi?
M.F.: În medie, 12 maşini. Eu zic că este puţin, dar avem doar două maşini. Intenţionam să mai achiziţionăm două, cu platformă, ca să putem ridica şi maşini de teren, dar am renunţat, pentru că de două ori am făcut procedura şi au venit nişte firme care, de fapt, nu aveau maşină de ridicat. În România, nu este nimeni care să le producă şi ele aşteptau să le dăm noi avansul şi cu banii ăia să se ducă prin Olanda şi să dureze cel puţin un an. Am încercat şi la second hand şi nu am găsit. Am bătut toată ţara. Nu este o mare afacere să ridici maşini. Noi obţinem cam 80.000 de lei pe lună, deşi ne-am propus 100.000 de lei. Avem 21 de angajaţi şi nu rămâi cu cine ştie ce bani.
GdS: Ridicaţi maşini care nu au vinieta în parbriz?
M.F.: Da, începând din 15 august. În urmă cu câteva zile am ridicat primele două maşini, „bulgăroaice“, care nu aveau vinieta sau nu era afişată într-un loc vizibil.
GdS: Şi dacă proprietarul are vinietă, dar nu e lipită vizibil?
M.F.: Să fie sănătos! Înseamnă că nu o are. Poliţia Locală are şi posibilitatea să verifice în baza de date. Ei hotărăsc. Nu ştiu dacă la 12 noaptea pot să verifice în baza de date, dar îşi vor face şi ei o bază de date paralelă cu cea a Direcţiei de Taxe şi Impozite.
GdS: Cât câştigă un şofer la RAT Craiova?
M.F.: Salariile la RAT sunt foarte mici. Ele sunt nemajorate din 2008. Un conducător auto, omul care munceşte cel mai mult în regie, nu câştigă mai mult de 1.500 de lei net. Încep de la 1.100 de lei. E greu să fii şofer vara la 70 de grade şi iarna nu ştiu câţi au încălzire în cabină.
GdS: Veţi mai modifica traseele?
M.F.: După ce vor începe lucrările şi la pasajul subteran, vom reconfigura din temelii traseele. Practic, majoritatea liniilor vor fi afectate, mai puţin acest Expres 1, care dă ture. El va rămâne.
GdS: Se mai introduce troleibuzul în Craiova?
M.F.: Este un proiect în cadrul Programului Integrat de Dezvoltare Urbană, proiectul îl gestionează primăria. Ştiu că există proiectul cu zece troleibuze, de la Gară până la Romaneşti. Deocamdată, nu sunt bani pentru finanţare.
GdS: Când s-a întors la primărie, Antonie Solomon a declarat că este nemulţumit de faptul că în fruntea unor regii se află foşti militari, aşa acum este şi cazul dumneavoastră. V-aţi simţit vizat de această remarcă?
M.F.: Domnul Solomon simpatizează militarii, de fapt. Aia a fost o declaraţie, nu ştiu…, dar nu am avut şi sper să nu am nici un fel de problemă cu domnul Solomon. Nu m-am simţit vizat, având în vedere că ne cunoaştem de vreo trei ani, de când am acţionat împreună.
GdS: Din aceşti trei ani, un şi jumătate primarul a lipsit din Craiova din motive bine ştiute…
M.F.: (Râde)… În această perioadă cred că am discutat de zece ori despre problemele regiei. Eu sunt foarte deschis şi transparent. Când am venit aici, am găsit o secretomanie pe care nu am înţeles-o, mai ales că eu provin din armată şi am lucrat chiar şi la Informaţii, dar nu văd ce secrete erau aici.
GdS: Despre ce fel de secrete este vorba?
M.F.: Inclusiv situaţia financiară a regiei era apanajul directorilor. Ceilalţi 800 de angajaţi nu erau informaţi.
GdS: Şi dumneavoastră cum aţi spart lacătul acestei secretomanii?
M.F.: Prin şedinţe publice, unde prezentăm situaţia de la A la Z.
GdS: Vă lipseşte funcţia de consilier local?
M.F.: La regie este de vreo 300 de ori mai greu decât să fii consilier. Recunosc, mi-a plăcut calitatea asta şi sper să o mai am.
GdS: Vreţi să fiţi consilier la alegerile locale viitoare?
M.F.: Încerc să fiu pe o listă… Vom vedea atunci.
GdS: Se mai fură la regie…?
M.F.: S-au redus foarte, foarte mult… prin metode simple. Prin controale… În principal se fura combustibil. Echipele de control le constituim ad-hoc, pe timp de zi sau noapte şi care apar în anumite locuri unde avem semnale că… Dacă reuşeşti să scoţi bidoanele din autobuze…
GdS: Aţi concediat oameni pentru că furau?
M.F.: Efectiv, am dat numai doi afară. Furaseră 40 de litri fiecare. La un anumit moment, asta era norma, adică nu te complicai. Nu ştiu dacă se va ajunge vreodată la situaţia să nu se ia un litru de motorină. Avem o pompă electronică ce ne spune ce cantitate aprovizionează. Mai sunt confuzii, dar faţă de ce poveşti am auzit eu prin RAT-ul ăsta… şi pe unele dintre ele poate chiar le-am văzut în primele zile… Furtul de piese este aproape exclus, pentru că atunci când o achiziţionăm, îl întreb unde o pune, ce face cu ea, pe ce autobuz.
