Partidul Ecologist Român propune înfiinţarea unui an pregătitor după bacalaureat. Acest an va acoperi atât materiile date la bac, cât şi pe cele din primul an de facultate.
Dezastrul de la examenul de bacalaureat de anul acesta este unul evident, iar situaţia nu s-a ameliorat nici la reexaminarea de toamnă. Din această cauză, mai bine de 100.000 de tineri se văd în situaţia de a sta un an acasă aproape fără nici o perspectivă. Intraţi deja în grija statului, aceştia au toate şansele să rămână şomeri. Facultăţile nu-i pot primi sub nici o formă, iar şcolile postliceale sunt o specie pe cale de dispariţie.
O soluţie de a nu-i pierde pe cei peste 100.000 de tineri „sacrificaţi“ în această vară ar fi încadrarea lor într-un an pregătitor, care să îi ajute pe elevi să se pregătească atât pentru viitorul examen de bacalaureat, cât şi pentru primul an de facultate. Aceasta este propunerea Partidului Ecologist Român (PER), care arată că astfel se va elimina şi fenomenul meditaţiilor la negru, cât şi impresia, cel puţin la nivel psihologic, a excluderii lor din societate. Acest an pregătitor, potrivit proiectului propus de PER, nu va fi obligatoriu.
„Partidul Ecologist Român cere Ministerului Educaţiei să permită Universităţilor din România să-şi poată adapta programa prin introducerea unui aşa-numit an şcolar intermediar, premergător celui universitar. Este o soluţie salvatoare pentru aceşti tineri ce are, în plus, calitatea de a nu solicita eforturi bugetare din partea statului, nevoit acum să acorde ajutoare de şomaj acestor tineri dintr-un buget şi aşa afectat de criză“, au declarat ieri reprezentanţii PER, într-o conferinţă de presă de prezentare a proiectului.
La fel de important, varianta propusă de Partidul Ecologist Român poate aduce la lumină piaţa neagră a meditaţiilor, oferind posibilitatea acestor tineri să se pregătească într-un mediu academic la un sfert din costul meditaţiilor la domiciliu.
„Nu poţi spune acestei generaţii să doarmă cum şi-a aşternut sau să plece din ţară“
Preşedintele Clubului Ecologist Român, Mircea Coşea, a declarat în cadrul aceleiaşi conferinţe că acest episod urât şi fără precedent în istoria învăţământului românesc este cauzat de procesul de degradare continuă din ultimii 20 de ani. „De vină pentru ce s-a întâmplat în această vară este sistemul, care s-a tot degradat în ultimii 20 de ani, pe fondul unei administrări coordonate de neprofesionişti. Neprofesionişti care au desconsiderat importanţa învăţământului, au minimalizat statutul profesorilor, l-au subfinanţat şi au luat toate măsurile nepotrivite. În aceste condiţii nu poţi cere celor 100.000 de elevi nici să doarmă cum şi-au aşternut, nici să plece din ţară“, a declarat Mircea Coşea.
Profesorul universitar Valeriu Râpeanu a declarat că principalul efect al sacrificării acestei generaţii este cel social. „Sunt peste 100.000 de tineri care sunt lăsaţi în vânt. Există riscul de a crea o categorie socială de excluşi, de marginalizaţi. Aceşti tineri, dacă nu li se oferă o alternativă rapidă, se vor vedea toată viaţa ca o categorie exclusă. Acest proiect rezolvă mai multe probleme“, a explicat Valeriu Râpeanu, profesor universitar, şeful catedrei de jurnalism din cadrul Universităţii Spiru Haret.
Vina le aparţine tuturor pentru ce s-a întâmplat în această vară
Mircea Coşea a mai spus, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că nu se poate da vina pe cineva anume. „Nu le poţi spune elevilor că sunt proşti, pentru că nu au luat acest examen. Nu poţi să le spui profesorilor că sunt proşti pentru că nu au ştiut cum să-i pregătească pe elevi. Este vina tuturor. De vină sunt şi elevii, şi profesorii, şi părinţii, şi întregul sistem de învăţământ. Reformele propuse au fost bune, dar s-au aplicat cele mai slabe măsuri“, a mai precizat preşedintele Clubului Ecologist Român. Profesorul Valeriu Râpeanu a mai spus că o problemă destul de gravă este a alternativelor pentru această generaţie de tineri. „În România nu mai există de mult siguranţa locului de muncă după terminarea studiilor, dar mai exista această «himeră» a locurilor de muncă în străinătate. Acum nu mai există nici măcar această variantă. Şi atunci ce pot face aceşti tineri care se văd nevoiţi să rămână în grija familiei?“, a spus prof. Râpeanu.
