În urma discuţiilor purtate duminică de reprezentanţii FMI cu membrii guvernului de la Bucureşti, Ministerul Economiei a avansat ideea urgentării privatizării filialelor Electrica Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord, după ce FMI ar fi exercitat o „anumită presiune“ pentru demararea acestor proceduri.
Oficialii Ministerului Economiei par să fie într-o oarecare măsură nemulţumiţi de recomandarea oficialilor FMI de a obţine imediat sume importante economiei româneşti, având în vedere că situaţia termocentralelor lasă de dorit, impunându-se înlocuirea celor ineficiente cu unele performante.
„În privinţa privatizărilor, constatăm cu regret că FMI nu este foarte interesat de privatizările termocentralelor cu costuri mari, astfel încât să le înlocuim cu altele eficiente. Există, în schimb, o anumită presiune pentru privatizarea Electrica cu investitor strategic“, a afirmat ieri Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei, în cadrul unei conferinţe de presă.
În sprijinul afirmaţiei sale, Săndulescu a invocat faptul că societăţile energetice de stat nu pun presiune pe costurile suportate de clienţi, în timp ce companiile private fac acest lucru. „Ce am realiza cu asta (cu privatizarea Electrica – n.r.)? Ar dispărea comparaţia dintre companiile de stat cu cele private. Avem multe reclamaţii referitoare la companii care şi-au eficientizat costurile pentru obţinerea de profituri“, a adăugat Săndulescu.
Urgentarea procedurilor de privatizare pentru obţinerea imediată a fondurilor necesare economiei a fost subliniată încă de duminică de preşedintele Traian Băsescu, în urma primirii vizitei delegaţiei comune a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale. La finalul întâlnirii, şeful statului a afirmat că nu putem evita împrumuturile pentru finanţarea deficitului, dar acesta trebuie să fie „rezonabil“, „având în vedere costurile scumpe de finanţare şi riscurile de a nu găsi banii atunci când îţi trebuie“.
Pe acţiuni de la cinci filiale, statul a încasat peste 470 de milioane de euro
Electrica are activităţi de distribuţie şi furnizare a electricităţii şi este controlată de Ministerul Economiei. Statul a privatizat cinci din cele opt filiale Electrica în intervalul 2004-2007, acestea fiind preluate de E.ON (Electrica Moldova), Enel (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud) şi cehii de la CEZ (Oltenia). În schimbul acţiunilor vândute, statul a încasat peste 470 de milioane de euro.
Primul contract de privatizare al unor filiale Electrica a fost încheiat în luna iulie 2004 cu grupul italian Enel, care a plătit 112 milioane de euro pentru pachetele similare ale Electrica Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, acoperind, în plus, şi datoriile de 98 de milioane de euro ale filialelor vândute.
În aprilie 2005, Ministerul Economiei a parafat tranzacţia încheiată cu E.ON pentru vânzarea acţiunilor majoritare de la Electrica Moldova, societatea germană plătind 100 de milioane de euro, dintre care 31,4 milioane de euro pentru pachetul de 10.174.004 acţiuni, reprezentând 24,62% din capitalul social al filialei Electrica Moldova, şi alte 68,6 milioane de euro pentru 22.255.634 de acţiuni nou-emise, astfel încât societatea germană să îşi majoreze participaţia la 51%.
Tot spre jumătatea anului 2005, compania cehă a cumpărat cu 151 de milioane de euro pachetul de 51 la sută din acţiunile Electrica Oltenia. Compania a achiziţionat, pentru început, un pachet de 24,62 la sută din acţiunile Electrica Oltenia, contra sumei de 47,4 milioane de euro, atingând participaţia de 51 la sută în urma majorării de capital la care aportul firmei a fost de 103,6 de milioane de euro.
Compania Energetică Oltenia va fi greu de privatizat din cauza pierderilor
Potrivit declaraţiilor făcute ieri de Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei, FMI insistă pentru privatizarea Companiei Energetice Oltenia, companie a cărei înfiinţare a fost aprobată de guvern pe 12 octombrie, prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, a Complexului Energetic Turceni, a Complexului Energetic Craiova şi a Complexului Energetic Rovinari.
Dintre aceste patru societăţi care fac parte din Compania Energetică Oltenia, două au înregistrat anul trecut pierderi imense, de peste 150 de ori mai mari decât profitul celorlalte două.
Cu alte cuvinte, CE Rovinari şi CE Craiova, deşi pe profit, ar trebui să ţină în spate SNLO şi CE Turceni, lucru aproape imposibil, având în vedere că, numai într-un an, CE Turceni a trecut de la un profit de peste 21 milioane de lei, la pierderi de 69 de milioane de lei, depăşind cu peste cinci milioane de lei pierderile SNLO…
Potrivit datelor financiare postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, anul trecut Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) a înregistrat pierderi nete de 63,45 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 901 milioane de lei. Datoriile SNLO însumau, la sfârşitul lui 2010, aproape 449 de milioane de lei.
SNLO nu este însă cel mai mare perdant din cadrul Companiei Energetice Oltenia: pierderile nete ale CE Turceni pe 2010 sunt de 69,03 milioane de lei, deşi în anul 2009 înregistrase un profit net de 21,3 milioane de lei. Datoriile totale ale CE Turceni, înregistrate în 2010, însumau 900 de milioane de lei, cifra de afaceri fiind de puţin peste un miliard de lei.
În ceea ce priveşte societăţile aparţinând Companiei Energetice Oltenia care au înregistrat profit anul trecut, acestea sunt CE Rovinari, cu 592.519 lei, şi CE Craiova, cu 243.038 de lei.
CNH e tot lider la datorii
În şedinţa guvernului din 12 octombrie a fost aprobată şi crearea Companiei Energetice Hunedoara, care va fi formată din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH).
CNH este cel mai mare datornic al statului, înregistrând anul trecut datorii totale de aproape 4,9 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de aproape 664 de milioane de lei, doar cu puţin mai mare decât pierderile nete (638 de milioane de lei).
În 2009, datoriile CNH însumau 4,23 miliarde de lei, pierderile fiind de 606 milioane de lei, iar cifra de afaceri – de 693 de milioane de lei.
Crearea celor două companii energetice este inclusă şi în ultima scrisoare de intenţie încheiată de guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) la finalul misiunii de evaluare din iulie-august.
Potrivit angajamentelor guvernului faţă de FMI, complexurile energetice ar urma să fie privatizate până la sfârşitul lunii iunie 2012.
