Incidentul care s-a petrecut zilele trecute într-o intersecţie din Craiova, când un angajat al Jandarmeriei a lovit o fată care cerşea – pentru că şi spălatul de parbrize, mai ales fără voia proprietarului autoturismului, nu este altceva decât o modalitate de a apela la mila celor din jur – ridică o întrebare: ce căuta minora la cerşit în mijlocul bulevardului?
Nu este intersecţie semaforizată pe marile bulevarde ale oraşului unde cetăţeanul de rând care aşteaptă la stop să nu se trezească în parbriz sau în geamul de la portieră cu câteva palme. Acestea au menirea să-ţi atragă atenţia, după care te trezeşti că un minor sau o femeie cu un copil în braţe cer insistent să laşi geamul. „Dă şi mie… dă şi mie un ban“, se lamentează cel care cerşeşte. Dacă îl bagi în seamă, prinde şi mai mult curaj, dacă nu, trece mai departe. Nu poate să piardă timp, el are „o normă“ de câştig pe zi. Nu mai spune nici măcar o poveste ca să te impresioneze, pe principiul „mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte mâncare“. Dacă îl iei peste picior, ripostează, scuipă pe parbriz, loveşte cu pumnul sau cu piciorul portiera sau janta. Dacă nu, pleacă mai departe, la următoarea maşină, şi aşa face ore în şir.
Copiii cu haine ponosite și cu feţele murdare sunt strategic amplasaţi în intersecţii. Niciodată nu sunt lăsaţi singuri. Ei sunt supravegheați de pe marginea străzii de o persoană matură, care ţine „casieria“. Minorii sunt impulsionaţi de pe margine, nu sunt lăsaţi să tragă chiulul. Tinerele poartă prunci în braţe pentru a impresiona, întrucât de cele mai multe ori nici nu sunt mamele acelor copii.
Spălatul de parbrize, cerşit sau câştig cinstit?
O metodă mascată de a cerşi, care a prins de câţiva ani încoace, este spălatul de parbrize. Stai la semafor şi te trezeşti cu parbrizul spoit cu apă în care este pus orice altceva în afară de detergent de geamuri. Cel care ți-l spală nu te întreabă dacă vrei sau nu, trage de câteva ori cu un ştergător uzat şi întinde mâna să-i dai un leu. Se scot bani frumoşi. Dacă eşti amator, îţi vinde şi un odorizant „Vanesica“, al cărui preţ pornește de la doi lei.
Tinerele care poartă copii în braţe nu depun nici un efort. Îi plimbă pur şi simplu prin faţa autoturismelor și, din milă, oamenii le dau bani.
Un astfel de „exemplar“ şi-a făcut apariţia zilele acestea în intersecţii. Femeia migrează fie la semafoarele de pe bulevardul Râului, fie la intersecţia de la Billa sau cea de la Compania de Apă. Are state vechi, cerşeşte şi spală parbrize de ani buni. Făcea lucrul ăsta şi când era însărcinată, spun oamenii care o ştiu. Acum şi-a adus şi copilul de câteva luni în stradă. Pe margine, în parcul din faţa Casei Tineretului, alte trei persoane și doi minori o aşteaptă.
Moneda de 50 de bani
O altă formă de cerşit a prins viaţă odată cu apariţia supermarketurilor. Copiii roiesc în jurul cărucioarelor cu care clienţii îşi cară marfa. Ei vânează moneda de 50 de bani. „Dă mie căruciorul, dă mie. Îl duc eu“, spune copilul de o şchioapă care îşi face veacul în faţa unui supermarket din Craiova. Nu este singur, de peste drum mama şi alţi ţânci îl aşteaptă. El este sursa de venit pentru ei.
Şi bătrânii sunt o sursă de făcut bani. Gârboviţi şi prost îmbrăcaţi, zilele astea au apărut chiar în centrul oraşului, pe strada Unirii. O bătrână stă în faţa magazinului Mercur, cu mâna întinsă. „Dă şi mie să-mi iau o pâine. Mi-e foame“. Mai jos, în faţa clădirii Minerva, o alta, iar la covrigăria de pe aceeaşi stradă cea de-a treia cere şi ea milă.
Măsuri sau vorbe?
Organele de poliţie care veghează la ordinea şi liniştea publică şi, bineînţeles, Poliţia Locală nu îi văd pe aceşti cerşetori. Dacă îi întrebi, toţi răspund pompos că au luat sau vor lua măsuri pentru eradicarea cerşetoriei, dar că nu pot lupta cu acest fenomen, pentru că a doua zi aceste „personaje“ sunt în stradă. „De fiecare dată când noi îi depistăm, îi ridicăm şi îi amendăm. Nu are însă nici un efect. A doua zi se întorc tot în stradă“, a spus Octavian Mateescu, directorul Poliţiei Locale Craiova.
Amenzile nu-i împiedică să-şi ducă existenţa şi să-şi câştige pâinea aşa cum o ştiu ei mai bine: din cerşit.
Cerşetoria este sancţionată ca şi contravenţie prin Legea nr. 61/1991, care la art. 3, pct. 3 spune: „Constituie contravenţie… apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum şi determinarea unei persoane la săvârşirea unor astfel de fapte“.
„Nu-i putem lua copilul pentru că instanţa i-a dat câştig de cauză“
„Aceşti copii care sunt exploataţi de propriii părinţi sau de alte persoane şi sunt trimişi la cerşit ajung la noi dacă sunt depistaţi de poliţie. Dacă părinţii au probleme cu întreţinerea lor, pot fi aduşi la noi în centru. Dar nu este atât de uşor de realizat acest lucru. Părinţii renunţă cu greu, se ajunge în instanţă, iar tendinţa este să încercăm să-i reintegrăm în mediul lor familial. Avem un astfel de caz, o femeie care cerşeşte prin intersecţiile oraşului. Are doi copii deja la noi, acum l-a născut pe cel de-al treilea. Este cu el în stradă la cerşit. Nu-l putem lua pentru că instanţa i-a dat câştig de cauză. Şi ea urmează să se ocupe de creşterea şi educaţia lui, dacă pot spune aşa“.
Florin Stancu, directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dolj
