De ce spune dl. Lăzăroiu că USL nu face nici 40% la alegerile locale?

Nu-l suspectez pe dl. Lăzăroiu de partizanat orb, care i-ar întuneca strălucita minte de analist politic. Ci doar cred că își ia aspirațiile drept prognoză. Logic, nu se poate întâmpla ce spune dânsul. În viața reală însă se pot petrece mult mai multe lucruri decât ne putem noi imagina.
La alegerile locale se distribuie prin vot universal patru tipuri de demnități: președinți de consilii județene (41), primari (3.179), consilieri județeni (1.373), consilieri locali (40.297). În lista de mai sus, am pus în paranteze numărul respectiv din 2008. Au apărut modificări, dar nu sunt atât de mari încât să modifice tabloul de ansamblu.
În 2008, USL de azi (PSD+PNL+PC) a câștigat 22 de mandate de președinte de CJ (54%), 1.844 de mandate de primari (58%), 749 de mandate de consilieri județeni (54%) și 20.666 de mandate de consilieri locali (51%).
Oricine poate observa că alegerile locale din România sunt, de fapt, compuse din două tipuri electorale: alegeri uninominale (pentru președinți de CJ și primari) și alegeri pe liste (pentru consilieri, inclusiv consilierii de sector în București).
Alegerile nominale au o formulă bine cunoscută – lupta se dă întotdeauna între deținătorul mandatului (primar, președinte CJ, deputat, senator, președinte) și aspiranții la mandat. Într-o proporție mare (uneori 60-70%), deținătorii mandatelor reușesc să se realeagă. Motivul e simplu: electorii îi cunosc, știu ce să se aștepte de la ei, îi compară cu aspiranții pe care nu îi cunosc. Electoratul încearcă să elimine riscul asociat cu schimbarea și decide, de foarte multe ori, să continue cu deținătorul mandatului – dacă acesta a obținut un scor satisfăcător la aprecierea generală a modului de îndeplinire a mandatului și dacă nu a devenit un migrant politic.
Alegerile pe liste sunt strict determinate de indicatorii naționali ai partidelor care prezintă listele respective. Este foarte frecvent ca alegătorii dintr-o circumscripție locală (fie ea pentru primărie, CJ sau parlament) să realeagă un primar PDL, dar să-i ofere un consiliu dominat de UDMR sau USL. Alegerile pe liste sunt determinate de forța partidelor. Alegerile nominale sunt determinate de forța și loialitatea persoanelor. Este o formulare simplă, dar nu grosolană.  
Scuze pentru folosirea exclusivă a substantivelor masculine. În România politica e masculină, iar suferințele feminine.
Cu alte cuvinte, ca să faci o prognoză asupra rezultatelor alegerilor locale din România trebuie să ai două tabele: tabelele pentru liste și tabelele pentru uninominale.
Ca să determini ponderea partidelor în viitoarele consilii locale și județene din România ai nevoie de sondaje la nivel național și județean. Aceste sondaje există și ele spun că USL poate obține între 47% și 57% din mandatele de consilieri – mai puține la consiliile locale și mai multe la consiliile județene. PDL – sau ce vor inventa ca vehicul electoral – poate obține între 21% și 30% din mandatele de consilieri locali. Vom ști cu mai multă precizie în jur de 15 mai 2012, dacă vom avea sondaje – acesta este momentul în care alegătorii se hotărăsc pe deplin asupra votului lor la alegerile locale.
La alegerile nominale însă, ca să faci o prognoză cât de cât relevantă, ai nevoie de un șir de date suplimentare. Și anume, dacă actualul deținător de mandat candidează din nou și, mai precis, dacă va candida pe aceeași platformă politică. Tabelele există și sunt foarte interesante. Ele arată că migrația interelectorală este ruinătoare pentru partidul care absoarbe migranți: se transferă persoane, dar în șapte din zece cazuri nu se transferă și electorat. După aceste tabele, care se modifică zilnic, USL poate obține între 19 și 25 de mandate de președinți CJ și între 49 și 60% mandate de primari.
Este însă un plan al discuției unde dl. Lăzăroiu s-ar putea să fie confirmat de realitate. Și anume, ponderea social-democraților pe scena politică a României. Chiar cu cifrele de mai sus, PSD se îndreaptă către cel mai prost an electoral, poate mai prost decât catastrofalul 1996. Explic pe scurt, căci nu știu dacă interesează pe cineva. Datorită modului în care este construit USL, cu proporția de 1:1, PSD poate ajunge la următoarele valori:  președinți de CJ – de la 17 la 12, primari – de la 1.138 la 750, consilieri județeni – de la 452 la 300, consilieri locali – de la 12.137 la 8.500.  „Noul PSD“, partener al domnului MRU și grevist în parlament, este, de fapt, un PSD mai mic, mai curat, mai uscat chiar decât era pe vremea lui Mircea Geoană.  Ca urmare, o campanie poate începe chiar în seara alegerilor locale: USL are x% din primari, dar PSD a scăzut dramatic. Nu poți numi prim-ministru din partidul care de fapt a pierdut alegerile… Și așa se ajunge la visul coloanei a 5-a din PSD: cu Băsescu, dar fără liberali… Acest vis s-a mai realizat o dată…
Cu alte cuvinte, dl. Lăzăroiu nu pare să calculeze procente. Dânsul pare să calculeze pașii unei campanii de comunicare. Adică producția de vorbe, nu producția de demnitari.
Probabil că nu pricep eu noua politică de stânga. Și sigur dl. Lăzăroiu știe lucruri pe care eu nu le știu. Așa cum știa că Victor Ponta va câștiga președinția PSD, când socotelile din sală îl dădeau pe M. Geoană aproape la egalitate cu C. Diaconescu și A. Năstase. Doi au plecat din PSD, iar celălalt e condamnat cu suspendare…