Copiii sint singurii care aduc bani in casa in familiile de tigani din satul Ocolna, comuna Amarastii de Jos. Doar pentru ca sint copii, ca merg la scoala si ca statul le da alocatii. Cu banii de pe carnetul de cecuri traiesc toti cei din casa, asa ca mersul la scoala a devenit, pentru copiii de tigani, o necesitate vitala. Cadrele didactice, profesori si invatatori, de la scoala din sat stiu mai bine ca oricine ca adevaratul motiv pentru care puradeii vin la ore este obtinerea carnetului de cecuri. Si totusi, in fata unei astfel de motivatii, ei nu renunta sa isi faca meseria: „Macar sa scrie, sa citeasca si sa invete sa faca niste calcule simple“, spun profesorii. Chiar daca vin rar la scoala, fara caiete, carti, lecturi sau teme facute, copiii de tigani sint tot copii. Numai ca, in loc de pachetel cu mincare, in pauze, ei maninca seminte de floarea-soarelui, poarta mai multe zile aceleasi haine, nu se spala niciodata si unii dintre ei sint deja casatoriti la virsta la care altii se joaca inca. Unii au minti stralucite si mai putini invata cu constiinciozitate, dar nici unul nu isi continua studiile. Practic, educatia lor atinge apogeul atunci cind termina clasa a IV-a sau a V-a. Daca sint mai marisori de statura, incep sa munceasca alaturi de adulti la facutul de caramida, iar daca sint fete, se marita. Si uite-asa se termina scoala. Nici unul dintre ei nu are un viitor, o sansa, o cit de slaba speranta ca va trai mai bine decit parintii lui. Societatea i-a exilat departe de civilizatie, iar integrarea lor este o utopie.
In loc de pachetel, un pumn de seminte
Satul Ocolna este infratit, de mai bine de zece ani, cu o localitate belgiana, Havelange. Atunci, la inceputurile postrevolutionare, belgienii s-au aratat intelegatori in fata furiei cu care tiganii s-au batut pe fiecare pachet cu ajutoare. Acum, dupa atitia ani, cind au constatat ca nimic nu s-a schimbat, strainii au renuntat sa mai incerce sa indrepte ceva. „Important este sa ii scoatem din sat. Unii nu au iesit niciodata din Ocolna. Trebuie sa mai vada si alte locuri, sa incerce sa faca si ei ceva cu viata lor, sa vada ca se poate trai si altfel. Foarte multi dintre ei se pierd. Se lasa de scoala si ajung ca si parintii lor, fara nici un venit si nici o posibilitate“, spune Floarea Gresita, directoarea scolii. Dupa spusele profesorilor, rezultatele scolare ale copiilor de tigani sint strins legate de alimentatia lor. Meniul zilnic, compus din mamaliga, stir si seminte de floarea-soarelui, nu le asigura dezvoltarea intelectuala. Citiva dintre copii au fost, in urma cu trei ani, intr-o excursie in Belgia si au vazut ca se poate trai si altfel. In scoala au un model, un profesor de limba romani, provenit din comunitatea lor. Chiar daca mai au probleme cu elevii, cu furturile din scoala si din gradinita, cadrele didactice nu au renuntat la gindul ca educatia ii poate schimba in bine. De-a lungul anilor, un progres tot se vede: copiii au invatat ca trebuie sa vina la scoala. Si vin, chiar daca unii o fac doar pentru fila de cec.
