Evoluțiile stranii în dosarul Trofeul Calităţii, în care fostul premier, Adrian Năstase, a fost condamnat în prima instanţă la închisoare cu executare, explicaţiile neconvingătoare ale premierului Victor Ponta, plus o serie de declaraţii făcute de ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, anunţă că justiţia va intra curând într-o nouă fază. Sub noile vremuri va trebui să lupte pentru independența ei, cu care s-a obişnuit în ultimii ani. Societatea civilă şi presa sunt obligate să facă scut în jurul unui bun câştigat greu – eliberarea justiţiei de sub control politic – şi să denunţe pericolul revenirii la epoca justiţiei dirijate.
Guvernul Ponta exercită deja presiuni directe şi indirecte în dosarul Trofeul Calităţii, cu o importantă miză simbolică. Dacă vor reuşi să influențeze şi să intimideze judecătorii din acest dosar, tot sistemul va înțelege că epoca libertăţii totale s-a încheiat. Astfel că mesajele transmise sunt fără echivoc.
În prima şedinţă de guvern, prioritatea zero a noului cabinet a fost să treacă Inspectoratul de Stat în Construcții de la Ministerul Turismului direct în subordinea primului-ministru. Putea să ardă țara, să se prăbuşească leul, că nimic nu era mai important pentru Victor Ponta, proaspăt instalat la Palatul Victoria, decât o mică jonglerie cu ISC şi schimbarea conducerii.
Apoi, prima grijă a noului şef, Adrian Balaban-Grăjdan, a fost retragerea instituţiei din procesul Trofeul Calităţii, pe motiv că lipseşte prejudiciul. În urmă cu câteva săptămâni, ISC trimisese o adresă la Înalta Curte, în care susţinea că se consideră prejudiciată cu o sumă chiar mai mare decât cea stabilită iniţial. Adrian Năstase a defilat pe blog cu decizia retragerii ISC din procesul său. Ar fi făcut, probabil, mare caz din acest eveniment dacă premierul Victor Ponta, speriat de amploarea scandalului, n-ar fi decis să-l demită pe dl Grăjdan.
Toate detaliile acestor evoluţii suspecte în dosarul Trofeul Calităţii, viteza derulării lor indică premeditarea. Victor Ponta susţine că se afla în Afganistan când directorul ISC a decis să se retragă din proces şi că l-a demis din cauză că n-a fost informat. Când a fost întrebat însă dacă va dispune noii conduceri să revină în proces, premierul s-a eschivat pe motiv că nu e şeful instituţiei. Dacă aşa stau lucrurile, de ce s-a repezit dl Ponta să-şi subordoneze ISC? Cum conduce un guvern, dacă nu-şi poate exercita autoritatea asupra instituţiilor aflate sub el?
Eschivele premierului amplifică suspiciunea că totul a fost, după cum s-a exprimat fostul ministru al justiţiei, Monica Macovei, o schemă menită să-l scape pe fostul premier de un proces aflat spre final. Adrian Năstase a primit deja o condamnare şi se află în faza de recurs. La ce i-ar servi retragerea ISC din proces? În primul rând, dl Năstase scapă de plata prejudiciului. În al doilea rând, menţinerea unei sentinţe de condamnare devine discutabilă. Guvernul netezeşte astfel drumul spre soluţia achitării: din moment ce nu există prejudiciu, nu există nici infracţiune. Judecătorilor – în caz că ar fi dispuşi să întoarcă sentinţa de condamnare – li se oferă această ieşire.
În plin scandal, ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, a ţinut să-i dea şi el o mână de ajutor fostului premier. Duminică seară, la Realitatea TV, Corlăţean a denunţat „justiţia televizată“ în cazul Trofeul Calităţii şi faptul că procedura în faza de anchetă „a durat foarte mult“, cu referire la cei peste 900 de martori audiaţi de procurorii DNA. Ministrul justiţiei a îmbrăţisat punctul de vedere al ISC, precizând că instituţia ar fi transmis de mai mulţi ani că nu există prejudiciu. De unde ştie asta dl Corlăţean? De ce n-a menţionat cealaltă adresă ISC, care invoca o pagubă de 75 de miliarde? Cum de a îmbrăţişat fix punctul de vedere al apărării, variantă convenabilă lui Adrian Năstase, omul sub care a făcut carieră în PSD?
În plus, ministrul justiţiei a încercat şi o vagă explicaţie a rapidităţii cu care ISC a trecut de la minister la guvern. Titus Corlăţean a afirmat că este o decizie corectă şi că există un raport al Băncii Mondiale care propune ca ISC să fie scos de sub minister. Şi totuşi, ardea guvernul dacă nu scoteau instituţia în prima zi de guvernare? Chiar asta să fi fost cea mai mare problemă de rezolvat, între zecile de probleme infinit mai presante?
N-a apucat bine dl Corlăţean să-l apere pe Adrian Năstase, preluând teza absenţei prejudiciului, că a doua zi ISC anunţa că a cerut instanţei anularea adresei prin care instituţia se retrăgea din proces. Presiunea publică exercitată de ministrul justiţiei în favoarea inculpatului Năstase rămâne şi trebuie taxată, cu atât mai mult cu cât ISC îşi recunoaşte singur eroarea. Şi premierul Victor Ponta a bătut luni în retragere, admiţând că numirea lui Grăjdan la ISC „a fost o alegere proastă“ şi a cerut verificarea legalităţii actelor sale (parcă acum câteva zile se zicea că nu-i şeful instituţiei când era întrebat dacă va dispune ca ISC să revină în proces…). Premierul Ponta a mai spus că nu el l-a propus pe Grăjdan în funcție, dar a susţinut că 101% nu i l-a propus Adrian Năstase şi că n-ar putea spune cine deoarece îşi asumă numirea, pentru care plătește azi un preț politic.
Cam subțirele explicaţiile premierului, cam suspectă atitudinea sa oscilantă. Nu are importanță cine i l-a propus pe Grăjdan. Poate fi oricine din PSD, mic sau mare, asta nu are nici o relevanță. Semnificativ este că dl Ponta s-a executat fără să se întrebe: ce-i atâta grabă, stimați colegi, cu ISC-ul ăsta? De ce ne frige? Cine moare din cauza acestei instituții de trebuie musai să ne ocupăm de ea chiar din prima zi de guvernare?
Să prezumăm însă că premierul Victor Ponta a acționat cu maximă bună-credință. Ce constată el astăzi? Ceva vizibil de pe lună: din cauza fostului premier, în continuare numărul doi în partid – Adrian Năstase fiind președintele Consiliului Național al PSD chiar şi după condamnarea în prima instanţă la doi ani cu închisoarea cu executare – credibilitatea guvernului a fost subminată grav. Nimeni nu se mai îndoiește azi că un întreg aparat s-a pus în mișcare să-i salveze pielea.
Ce trebuie să se mai întâmple de aici încolo ca Victor Ponta să pună în discuție însăși poziția d-lui Năstase în partid? Câte instituții mai trebuie mobilizate în favoarea fostului premier pentru ca primul-ministru Ponta să-i spună stop joc? Abia când o va face fără echivoc, liderul PSD va spulbera suspiciunile că a acționat ca să-şi salveze mentorul. Numai când Victor Ponta îi va cere fostului premier să facă un pas în spate, numai când îi va solicita public ministrului justiţiei să se abțină de la comentarii partizane în cazul Trofeul Calităţii şi va taxa implicarea lui Titus Corlăţean în apărarea fostului premier, abia atunci Victor Ponta va convinge că toată istoria recentă din Trofeul Calităţii s-a petrecut fără știința lui. Abia când se va delimita ferm de Adrian Năstase va proba că a fost acuzat pe nedrept de fapte pe care nu le-a comis (de exemplu, favorizarea infractorului). Până una alta, puse cap la cap, gesturile premierului, dublate de afirmațiile ministrului justiţiei, conduc către o singură concluzie: „cel mai cinstit guvern“ se comportă ca un avocat al fostului premier Adrian Năstase, „personificarea corupției“, după cum l-au numit judecătorii în motivarea sentinței pronunțate în prima instanţă. În „cel mai cinstit guvern“ găsim cel puțin încă un avocat la propriu al celui care personifică rețeaua corupției din justiție. Șerban Nicolae, avocatul senatorului PSD Cătălin Voicu, trimis în judecată pentru fapte de corupție, a fost numit secretar de stat la interne.
Pe acest fundal cu nori negri strânși deasupra justiţiei, în luna scursă de la instalarea guvernului Ponta, se anunţă deja schimbări iminente la DNA şi ANI. Cel mai clar semnal a fost dat tot duminică seară, la Realitatea TV, de către ministrul justiţiei. Titus Corlăţean a spus că nu va recurge la o rocadă pe funcții între Daniel Morar (șeful DNA) şi Laura Kodruța Kövesi (procuror general), în ciuda susținerii publice masive venite din partea ambasadorului SUA la București, Mark Gitenstein. „Avem posibilitatea să găsim soluții de magistrați foarte buni, integri şi independenți, fără să rămânem blocați în această discuție, aceiași magistrați rotați pe funcție“, a declarat Corlăţean.
Cu câteva zile înaintea sa, secretarul general adjunct al guvernului, liberalul Dan Mihalache, a făcut aluzii referitoare la iminente schimbări la vârful instituțiilor anticorupție: „DNA, Agenția Naţională de Integritate vor continua să funcționeze, în ciuda țipetelor doamnei Macovei, de pe toate culoarele. Dar asta nu înseamnă că anumite corecții nu vor trebui operate“, a declarat joi Dan Mihalache, într-un interviu acordat cotidianului România Liberă.
Or, stabilitatea instituțiilor şi a legislației anticorupție este una dintre condiţionalitățile pe care România s-a angajat să le respecte în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Însă, şi relația cu Bruxellesul este pusă deja în discuție de guvernul Ponta.
„Ţinând cont de toate aceste lucruri, cred că e nevoie ca după raportul din iulie, pe care-l așteptăm şi pe care-l sperăm pozitiv, să redefinim acest mecanism, nu putem spune că așteptăm în iulie închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. E în continuare un mecanism util, dar cu siguranță trebuie să restrângem aria, să identificăm mai bine, să focalizăm mai bine care sunt obiectivele încă de respectat, de implementat, măsurile de adoptat pentru ca, în perspectiva pe care am menţionat-o, să putem avansa spre o finalizare a acestei proceduri“, a declarat ministrul justiţiei în prima să conferință de presă.
Primele semnale că justiţia va intra într-o nouă fază au apărut încă de la prezentarea programului de guvernare. Din cele 53 de pagini ale documentului, două sunt rezervate justiţiei (31-32), iar în aceste două pagini, doar două paragrafe fac referire la lupta anticorupție. La capitolul măsuri specifice, nici una nu se referă la accelerarea judecării marilor dosare de corupție, la coerența sancțiunilor aplicate sau la întărirea răspunderii în sistemul judiciar. În programul de guvernare al guvernului Ponta nu există nici o referire la activitatea Agenției Naționale de Integritate.
Dan Tapalagă
HotNews.ro
