• Elevii din localitate si-au prelungit vacanta, dar va trebui sa recupereze cursurile • Uniunea Sirbilor din Timisoara a oferit cadouri copiilor • In ziua de Craciun, prinzul se serveste mai devreme si dureaza mai mult
Credinciosii din comuna mehedinteana Svinita, unde traieste o importanta comunitate de sirbi, sarbatoresc astazi Craciunul pe rit ortodox vechi. Satenii au participat ieri la biserica la slujba din Ajun, unde, potrivit traditiei, se vor sfinti darurile si stejarul. Craciunul este praznuit in data de 7 ianuarie de credinciosii ortodocsi care tin sarbatorile dupa calendarul iulian.
Conform traditiei, care se respecta la Svinita de peste 100 de ani, in Ajun, pe masa trebuie sa fie 12 feluri de mincare, iar sub fata de masa sa se puna putin fin, in amintirea ieslei in care s-a nascut Iisus, si bani, ca sa aduca noroc.
„Am solicitat inspectoratului scolar sa lase elevii liberi in zilele cind la noi se sarbatoreste Craciunul, pe stil vechi. Traditia se respecta la noi in fiecare an si orele vor fi recuperate ulterior. Toata lumea a pregatit pentru aceasta perioada mincaruri traditionale, cum sint sarmalele, supa si ciorba. Desertul este compus, de obicei, din trei tipuri de prajituri si fursecuri. Pentru copii am pregatit cadouri, oferite de Uniunea Sirbilor din Timisoara“, a spus Iovan Iovanovici, primarul comunei Svinita, judetul Mehedinti.
„Bine ai venit, Badnje Vece!“
Cu o zi inainte de Craciun, pe 6 ianuarie, sirbii din Svinita sarbatoresc Badnje Vece (Ajunul Craciunului). Ajunul Craciunului a primit numele de la pomul de Craciun (badnjak), care se pregateste inainte de aceasta data.
Traditia cere ca, in dimineata de 6 ianuarie, tatal si cel mai mare dintre fii sa se duca in padure si sa caute badnjakul (crengi de stejar cu frunze). Cind au gasit cel mai frumos copac, il taie si-l duc acasa. Pentru a se conforma traditiei, inainte de a intra in casa, trebuie sa bata la usa. Mama este cea care deschide si spune: „Bine ai venit, Badnje Vece!“ (Bine ai venit, Mos Ajun!), apoi pun badnjakul pe foc pentru a avea noroc in noul an.
Traditia cere, de asemenea, ca in jurul focului sa fie puse paie, pentru a intari legatura cu pamintul. De obicei, sirbii pun pe fin monede, alune, nuci, smochine uscate, toate acestea fiind cadouri pentru copii. La Svinita, cina traditionala de pe 6 ianuarie este o masa de post, compusa in special din peste. In mod simbolic, mincarea se leaga de Lumea Mortii – mincare de fasole, peste, smochine uscate, prune uscate si mere. Inainte de culcare, este foarte important ca badnjakul sa fie acoperit cu cenusa fierbinte, ca sa arda mocnit pina a doua zi dimineata. In ziua de Craciun, prinzul se serveste mai devreme decit de obicei si dureaza mai mult. Tot la Svinita, traditionala de Craciun este o piine rotunda si plata, care se numeste „cesnica“. Piinea se face din griu din ultima recolta, amestecat cu alte cereale. In aluatul de piine se pune o moneda de aur sau de argint. „Cesnica“ este intotdeauna decorata cu impletituri, pasari sau trandafiri din aluat. Meniul traditional de Craciun include si un purcel de lapte, fript la foc din busteni de stejar.
