GdS continuă şirul meseriilor altfel practicate în Craiova. Astăzi vă prezentăm doi detectivi particulari: o tânără care are două facultăţi şi vorbeşte patru limbi străine şi un patron de agenţie, care a lucrat ani de zile ca ofiţer în Ministerul Justiţiei. Puteţi afla din GdS care este profilul potenţialului detectiv: să aibă studii superioare, o minte ascuţită, răbdare de fier şi cunoştinţe în cât mai multe domenii.
La demisolul unei case ne deschide uşa un domn cu părul grizonant, iar lângă el se află o tânără blondă, înaltă, care se vede de la o poştă că nu poate fi confundată cu o secretară. Ne aşteptau. Detectivul particular care practică de opt ani meseria ne primeşte în birou cu instrumentele de supraveghere înşirate pe masă. Pe o etajeră, un ursuleţ de pluş cu năsucul ciudat şi cu ochii sclipitori parcă ne sfida. Era o cameră de supraveghere camuflată. „Acestea sunt camere de supraveghere sub formă de nasturi, aceasta este o şapcă, dar are încorporată o cameră. Aici avem o cameră cu infraroşii, pentru supravegherea pe timp de noapte, iar aici este un dispozitiv de ascultare, altul de detectat microfoane“, aşa ne-a introdus în atmosfera branşei „spionilor“, detectivul George Cioacă. A lucrat 27 de ani ca ofiţer în cadrul Ministerului Justiţiei. A fost comandantul Penitenciarului de Minori şi Tineri din Craiova, apoi al Penitenciarului de Maximă Siguranţă din Bănie, după care şi-a deschis agenţia de detectivi, iar acum este vicepreşedinte la nivel naţional al Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România (ANDR). „Frumuseţea acestei meserii constă în faptul că nu sunt două cazuri la fel“, a spus el. Cel mai spectaculos caz rezolvat de el până acum este cel al unei persoane dispărute de 48 de ani.
90 de detectivi în Dolj
În Dolj, există 90 de persoane atestate ca detectivi particulari, dar practicieni sunt doar câţiva dintre ei, ce pot fi număraţi pe degete. Detectivii trebuie să fie inteligenţi, atenţi la detalii, răbdători, cu un oarecare tupeu, să aibă cunoştinţe în varii domenii, să ştie să intre sau cum să iasă dintr-o situaţie fără a se deconspira. Adică, un fel de James Bond, în variantă autohtonă. Tarifele practicate de detectiv nu sunt de neglijat: 20 de euro pe oră, dacă filajul are loc ziua, 40 de euro pe oră, dacă se lucrează şi noaptea, în weekend sau de sărbătorile legale, la care se adaugă şi alte cheltuieli. Serviciile de investigare pornesc de la 40 de euro pe oră. Dacă agenţia de detectivi are cazuri uzuale, la care e nevoie de o singură zi de muncă şi doar de o maşină şi doi detectivi, atunci tariful porneşte de la 100 de euro pe zi. Cazurile complexe sunt taxate cu sume de la 500 de euro pe zi. Pentru a evita ca unii clienţi să le devină nişte bolnavi mental, detectivii verifică mai întâi potenţialul partener (două-trei zile), înainte să semneze contractul. Nu oricine îşi permite să apeleze la serviciile unui detectiv particular. De aceea, întrebat cum o duce firma, detectivul a răspuns: „La fel ca orice SRL din România şi din lume, în perioada de criză“. Cifrele din bilanţul contabil, afişate de Ministerul Finanţelor, confirmă spusele şefului agenţiei de detectivi. Firma a încheiat anul trecut cu o pierdere de 3.194 de lei şi nu are declarată nici o sumă la capitolul „cifră de afaceri“.
„Agenta locală 007“
„Poliţiştii mai în vârstă nu prea mai vor să facă teren. Tinerii sunt mai atraşi de meserie. Sunt curioşi, atenţi şi le place să facă teren. Dintre detectivi, fetele sunt mai bune, pentru că sunt mai atente la detalii. Chiar şi dintre «subiecţii» supravegheaţi de noi se constată că fetele lasă cele mai puţine urme, când vine vorba despre infidelitate, pe când băieţii…“, susţine detectivul-şef de agenţie. Colega lui are 24 de ani şi lucrează ca detectiv de aproape un an. Vorbeşte patru limbi străine. Este absolventă a două facultăţi, dar preferă să lucreze ca detectiv particular pentru frumuseţea meseriei. Nu are voie să îşi facă publică imaginea, motiv pentru care refuză elegant să fie fotografiată. Întrebată ce-i trebuie unui detectiv ca să fie cu adevărat detectiv, răspunde ea: „Atenţie, intuiţie, memorie bună, acea mică nebunie, acel tupeu de a insista pentru a descoperi…“. Detectiva mai spune că „vrând-nevrând, noi suntem «momeală» tot timpul, întotdeauna suntem deghizaţi în acţiune, dar nu am provocat niciodată subiectul. Nu-l atragem într-o cursă, ci doar investigăm, supraveghem (…)“. Salariul unui detectiv nu este prea grozav. Un începător este plătit cu sume pornind de la 2,5 lei pe oră, iar unul cu experienţă – de la 8,5 lei pe oră în sus.
Informaţiile economice – cele mai căutate
Detectivii spun că 10% din cazurile la care lucrează sunt de infidelitate, iar subiecţii sunt în egală măsură şi femei, şi bărbaţi. Mai nou, tinerii îşi verifică partenerii de viaţă înainte de căsătorie. În special femeile apelează la serviciile detectivilor pentru a afla cu cine urmează să se căsătorească ele, cu adevărat. În multe cazuri, tinerelor sau tinerilor li se confirmă bănuielile. Viitorul partener de viaţă nu este tocmai uşă de biserică. 15% din cazuri sunt dispariţii de persoane, iar peste 50% din cazuri reprezintă investigaţii de protecţie informatică, adică solicitări economice. Firme mari care participă frecvent la licitaţii apelează la detectivii particulari. Alte companii din domeniul energiei au constatat că nu se mai fură curentul „de către cei cu muşchi, ci de băieţii deştepţi. Astfel, unul dintre distribuitorii de energie electrică cere protecţie de la detectivi pentru cei care fură curent în mod inteligent“, spune detectivul. Tot din partea companiilor vin solicitări urgente de genul: se fură cu camionul sau cu tirul din punctul X. Două firme mari de curierat şi-au verificat, cu ajutorul detectivilor, personalul din Oltenia. S-a constatat fie că dispăreau coletele, fie că persoanele care duceau facturi de telefonie mobilă foloseau chitanţiere false ca să încaseze de la oameni contravaloarea facturii. Există şi reversul medaliei, spune el, adică acele cazuri în care cei verificaţi sunt oameni deosebiţi: „O companie importantă de distribuţie de cafea ne-a cerut să-i verificăm un distribuitor pe zona Olteniei. După două săptămâni, am constatat că omul îşi făcea treaba ca la carte. Era un angajat impecabil. După ce am dus materialul la Bucureşti, bărbatul verificat de noi a fost avansat şi este acum director naţional la firma respectivă“.
Detectivii sunt în relaţii bune atât cu poliţia, cât şi cu Serviciul Român de Informaţii, cu care colaborează permanent, susţine detectivul, în sensul că agenţia lui prestează servicii pentru oamenii legii sau invers. Între detectivi şi clienţi există un contract care implică inclusiv confidenţialitate, dar dacă se constată anumite cazuri de trafic de droguri, de trafic de persoane, de deţineri de armament sau crimă organizată, detectivii sunt obligaţi să anunţe Inspectoratul General de Poliţie al României.
Cât costă să devii detectiv
Cursurile durează patru luni şi costă 2.000 de lei, dar viitorii detectivi trebuie, obligatoriu, să fie absolvenţi de studii superioare. Cursanţii studiază noţiuni despre filaj, observare şi supraveghere, noţiuni despre munca judiciară, legislaţie, psihologie şi chiar tehnici de deghizare, plus muncă pe teren, cu detectivii deja atestaţi. „Detectivii trebuie să aibă, în principal, două calităţi: să aibă o răbdare de elefant, deoarece pentru trei-patru minute de filmare, e nevoie de două-trei zile de filaj şi, în al doilea rând, sistemul relaţional al lor să fie bine pus la punct. Să cunoască legislaţie şi din fiecare domeniu să ştie câte ceva“, a spus detectivul.
