Radu Popescu: „În România, nu mai înseamnă nimic să ai o diplomă“

Radu Popescu (foto) este un antreprenor cu spirit civic. În 1991 a intrat în afaceri, iar din 1996 este membru în clubul Rotary. În 2012 a devenit guvernator al Rotary,  Districtul 2241 – România şi Republica Moldova.
– Ce pasiuni ai?
– Îmi place să călătoresc, să cunosc lumea. Am fost în Australia, Africa de Sud, toată Europa, America, dar îmi place la fel de mult să redescopăr propria mea ţară şi Republica Moldova. Ca orice alt bărbat, îmi plac maşinile şi sportul – mai mult să mă uit, nu am timp să îl şi practic. Activitatea pe care o am la cele două firme îmi ocupă foarte mult timp.
– Care a fost primul tău proiect în Rotary?
– Îmi aduc aminte de reabilitarea unui orfelinat din Buftea. A fost primul proiect care mi-a atins o coardă sensibilă. Erau copii abandonați. Veneau și mă luau de mână și îmi spuneau „tata“. Simțeau nevoia unui cămin. Cu ajutorul cluburilor Rotary din țară și din străinătate am încercat să le îmbunătățim viața acestor copii. În peste 15 ani, de când sunt în Rotary, am realizat multe proiecte. S-au investit 15-20 de milioane de dolari, doar în România.
– Între cele două afaceri şi voluntariatul ca guvernator Rotary, nu mai rămâne mult timp liber. Ce părere are familia despre asta?
– Într-adevăr, sunt foarte ocupat, dar vreau să îţi spun un lucru pe care l-am auzit de la guvernatorul Rotary din Israel, cu care am devenit prieten și care a petrecut Paștele Ortodox aici, împreună cu familia mea: „Dacă vrei să rezolvi o problemă, dă-i-o unui om ocupat. Cel care are timp liber nu o să ți-o rezolve niciodată“. Asta este, cred că implicarea în Rotary este un efort justificat prin ce realizăm pentru comunitate și prin răspunsul societății. Prin faptul că un copil orfan ajunge să te ia de mână și să-ți spună „tata“ sau „mama“. Când am fost acum doi ani cu ajutoare în Slatina, la un orfelinat, era acolo un copilaș care a înghețat când ne-a văzut, atât de emoționat era. Momentul acela te topește, pur și simplu.
Și aș vrea să spun ce m-a impresionat în activitatea rotariană și m-a făcut să înțeleg esența activității și spiritului Rotary: În 2000, m-am întâlnit cu președintele Rotary International, care venea din Orientul Mijlociu, unde o decorase pe regina mamă a Iordaniei pentru implicarea sa în acte de caritate. De acolo a fost în Israel și din Israel în România. Și mi-a spus: „Radu, tocmai vin din Israel şi guvernatorul Rotary de acolo este un arab. Asta se poate întâmpla doar în Rotary“. Asta mi-a demonstrat că noi în Rotary suntem deasupra problemelor etnice, religioase, politice. Suntem oameni care credem într-un adevărat spirit care ar trebui să anime întreaga omenire. Avem o singură viață, pe care trebuie să o facem mai bună și mai frumoasă.
– Care crezi că este cea mai mare problemă a ţării noastre?
– Educaţia – nu numai cea transmisă prin instituţii, ci şi educaţia generală a poporului român, educaţia civică.
– Cum putem convinge tinerii să nu plece din ţară, să stea aici şi să lupte pentru a crea o comunitate mai bună?
– Am avut întâlniri la consiliul judeţean şi la primărie şi am discutat despre asta. Dacă nu creştem calitatea instituţiilor de învăţământ superior, nu avem cum să-i ţinem în ţară. Noi trebuie să ne concentrăm pe un sistem de învăţământ de calitate. Cam 10% din cei care termină facultăţile sunt ce scrie pe diplomă, restul sunt simpli purtători de diplomă. Ce faci tu ca angajator când ştii că asta e realitatea? Nu mai înseamnă nimic să ai o diplomă. Nu trebuie ca toţi românii să fie absolvenţi de facultate sau de bacalaureat. Numai cei care au într-adevăr calităţile respective merită acele diplome.
– Și cum ar trebui Rotary să ajute aici?
– Prin proiectele noastre educaţionale, la nivel de liceu şi în universităţi. Arătând oamenilor ce facem noi şi care sunt rezultatele. Este şi o problemă a mass-media, care promovează senzaţionalul. Nu ştiu câte acţiuni Rotary au fost prezentate de presă, fiindcă sunt lucruri normale, plictisitoare pentru mulţi. În schimb, oamenii se uită la toate crimele şi o caută pe Elodia.
– Ca om de afaceri, crezi că ar fi o soluţie privatizarea sistemului educaţional?
– Nu sunt un mare fan al sistemului privat de educaţie în România, aşa cum funcţionează el acum. În ţările dezvoltate există universităţi private de tradiţie, cu criterii riguroase de admitere, dar şi de absolvire. Din păcate, la noi, cred că poţi lua diploma doar dacă plăteşti taxele. Iar acest lucru face rău comunităţii, nouă ca ţară. Sunt adeptul unui sistem de educaţie privat cu reguli foarte stricte. În Rotary sunt mulţi oameni cu o anumită situaţie economică, iar aceștia au un spirit mare de implicare socială. Capitalismul nu ar trebui să existe fără implicare civică. Atunci când a apărut Rotary, America se confrunta cu o situaţie de conflict moral în lumea de business. Tocmai aceasta a fost ideea lui Paul Harris: hai să ne unim câţiva oameni de afaceri, să creăm o lume mai bună, bazată pe fair-play. Din păcate, suntem la începutul acestui sistem. În prezent, în România ne pierdem energia cu jocuri politice, care nu fac decât să distrugă unitatea acestui popor. Am avut de curând exemple pe care nu doresc să le comentez pentru că nu vreau să intru în domeniul politic.
– Care este visul tău?
– Visul meu este ca băiatul meu, tu, copiii tăi, copiii tuturor românilor să rămână în această ţară, să fie fericiţi, să trăiască într-o lume civilizată, în care se respectă criteriile de valoare adevărate. Atât, nu mai mult. Pentru că, dacă asta se îndeplineşte, noi avem totul. Dumnezeu ne-a dat o ţară minunată şi cred că putem trăi bine aici.