-0.5 C
Craiova
marți, 26 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriCum vor parlamentarii puterii să-l facă stăpân pe Vlasov peste Registrul Comerţului

Cum vor parlamentarii puterii să-l facă stăpân pe Vlasov peste Registrul Comerţului

Actualul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, vrea să-şi subordoneze Oficiul Naţional al Registrului, instituţie care, în prezent, se află în subordinea Ministerului Justiţiei, şi să desfiinţeze toate camerele judeţene care nu i se supun. Cu sprijinul tacit al ministrului justiţiei, Mona Pivniceru, mutarea ONRC sub conducerea lui Vlasov a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care au depus la Senat un proiect de lege.
Proiectul buclucaş cuprinde 129 de articole și a fost depus, pe 21 februarie, spre dezbaterea în Senat, ca primă Cameră sesizată, de Alina Gorghiu – deputat PNL, Florin Iordache – deputat PSD, Klárik László-Attila – senator UDMR, Mircea Grosaru – deputat RO.AS.IT (minorități), Markó Attila-Gabor – deputat UDMR, Aurel Vainer – deputat FCER (minorități). Prin propunerile înaintate, parlamentarii îi dau lui Vlasov controlul total asupra veniturilor încasate de ONRC, care acum ajung în bugetul Ministerului Justiţiei, şi putere discreţionară asupra celorlalte camere judeţene din ţară.
De exemplu, articolul 5 punctul 5 spune că „regulile de ținere a registrelor, de efectuare a înregistrărilor și de furnizare a informațiilor se stabilesc prin norme elaborate de ONRC și aprobate de Colegiul de Conducere al Camerei de Comert și Industrie a României (CCIR)“. Un alt articol prevede că tarifele practicate de ONRC pentru furnizarea de informații sau eliberarea de copii după documente, indiferent de modalitatea prin care se face, se stabilesc tot de Colegiul de Conducere al CCIR. De asemenea, modul de organizare și funcționare a ONRC și a structurilor teritoriale trece în sarcina CCIR, se arată în articolul 12. Următorul articol, 13, îi dă președintelui CCIR dreptul de a numi atât directorul general al ONRC, cât și pe cei doi adjuncți ai săi. În articolul 23 din proiect se prevede că 90 la sută din veniturile realizate de ONRC și structurile teritoriale se virează în bugetul ONRC, dar se redistribuie în baza criteriilor stabilite de Biroul de conducere al CCIR.

Propunerile aberante ale proiectului

Efectele asupra mediului de afaceri sunt dramatice. Proiectul propune desființarea tuturor Camerelor de Comerț din România, recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990, și reînfiinţarea altora. Camerele judeţene vor pierde un serviciu extrem de important și legătura cu noii întreprinzători. Ele nu mai pot desfășura activități de asistență și consultanță pentru comercianți, în condiţiile în care ele sunt ale comercianţilor din judeţ. Prin proiect, Camerele de Comerţ vor pierde şi accesul la datele din ONRC/ORC necesare îndeplinirii atribuţiilor lor legale.
Propunerea de centralizare intiţiată de parlamentari cu acordul tacit al ministrului justiţiei în favoarea preşedintelui CCIR, Mihail Vlasov,  vine în contextul în care se pune din ce în ce mai mult problema descentralizării şi regionalizării ţării. Practic, legea propusă concentrează decizia în mâna unei singure persoane, respectiv a preşedintelui CCIR. El va decide ce va face cu cele 40 de milioane de euro la cât se ridică veniturile anuale ale ONRC.

Numai buni de cercetat

Mihail Vlasov este acuzat, chiar de către colegii săi, şefi ai mai multor CCIJ, că a cheltuit din banii sistemului cameral peste cinci milioane de euro în cinci ani, fără a putea prezenta documente ce confirmă efectuarea plăţilor. Din acest motiv, mulţi dintrei ei au spus că s-a şi făcut o plângere penală la DNA împotriva acestuia. Angajaţi de vârf ai CCIR au fost cercetaţi de-a lungul timpului pentru fapte de corupţie, inclusiv pentru deturnări de fonduri europene. Pe lista celor ce au fost sau sunt cercetaţi se află Sorin Dimitriu, vicepreşedinte CCIR, dar şi Magda Ţepoi, şefa reprezentanţei CCIR la Bruxelles, condamnată pentru deturnare de fonduri UE.
O tentativă similară de preluare a Registrului Comerţului a avut loc şi în 2009, dar a eşuat în urma unei decizii potrivnice a Curţii Constituţionale.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS