Mai puţin de jumătate din populaţia cu drept de vot ar participa la un referendum pentru modificarea Constituţiei, dacă acesta ar avea loc în toamnă, relevă un sondaj INSCOP Research, remis Agerpres.
Potrivit sursei citate, 41% dintre participanţii la sondaj declară ca sigură prezenţa la urne, în cazul unui referendum pentru modificarea Constituţiei, în timp ce 31% susţin că se mai gândesc dacă îşi vor exercita dreptul de vot sau nu.
Întrebaţi dacă în urma alegerilor din decembrie 2012 România are prea mulţi parlamentari, 82% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, iar 9% şi-au exprimat dezacordul faţă de respectiva afirmaţie.
Acelaşi sondaj mai relevă faptul că 70% dintre cei chestionaţi consideră că statutul parlamentarilor le oferă deputaţilor şi senatorilor o imunitate prea mare, în timp ce 15% nu sunt de acord cu această afirmaţie.
Pe de altă parte, 38% dintre români opinează că majoritatea USL poate eficientiza activitatea Legislativului, pentru că are o majoritate de două treimi din mandate, iar 37% dintre respondenţi nu consideră acest lucru.
Românii au multă încredere în Biserică, Armată, SRI, Poliţie
Biserica, Armata, Poliţia şi Serviciul Român de Informaţii întrunesc o bună parte din capitalul de încredere al românilor, în schimb preşedinţia, Parlamentul României, Parlamentul European şi Agenţia Naţională de Integritate se află în coada clasamentului.
Românii au multă sau foarte multă încredere în Biserică (67%), Armată (63%), SRI (48%), Poliţie (47%), Primărie (45%), DNA (45%), SIE (42%), Guvern (40%), ANI (40%), consiliul judeţean (38%), Parlamentul European (38%), Parlamentul României (33%), Preşedinţie (30%).
Persoanele cu studii primare manifestă un indice de încredere foarte mare în Biserică (80%), în timp ce persoanele cu studii superioare evaluează această instituţie mai sever. Pe de altă parte, respondenţii cu studii superioare au încredere mai mare în SRI şi SIE decât celelalte categorii, dar mai mică în poliţie, comparativ cu populaţia cu studii medii şi primare.
Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Spania sunt statele cele mai apropiate de inimile românilor
Potrivit studiului, românii au sentimente mai degrabă pozitive faţă de Germania (77%), Marea Britanie (75%), Franţa, Italia, Spania (72%), SUA (71%), Olanda (61%), China (58%), Polonia (43%), Bulgaria (37%), Rusia (33%), Ucraina (32%), Ungaria (31%). Când a fost însă vorba de sentimentele mai degrabă negative, răspunsurile s-au polarizat înspre Ungaria (53%), Rusia (48%), Bulgaria (46%), Ucraina (45%), Polonia (35%), China (27%), Olanda (22%), SUA (21%), Italia (19%), Spania (17%), Marea Britanie (16%), Franţa şi Germania (15%).
Realizatorii sondajului atrag atenţia asupra faptului că datele au fost culese înainte de ‘’episodul Schengen’’ marcat de atitudinea critică a Germaniei.
Datele centralizate ale sondajului oferă şi o imagine mai detaliată despre opţiunile respondenţilor în funcţie de vârstă, pregătire, sex, ocupaţie sau venit. În multe cazuri nu există diferenţe notabile, totuşi se poate observa că în cazul Rusiei, de exemplu, 39% dintre bărbaţi au mai degrabă sentimente pozitive faţă de doar 28% dintre femei. La fel şi în cazul Ungariei, 36,5% din bărbaţi simt mai degrabă simpatie faţă de 25,8% femei. Pe de altă parte, SUA este apreciată de către cei cu vârste între 36 şi 50 de ani (74,6%) şi de cei de peste 65 de ani (76,1%), dar procentul scade printre cei cu vârste cuprinse între 51 şi 65 de ani (63,2%). Ungaria este percepută pozitiv de 40% dintre cei cu vârste de 36-50 de ani, însă doar în proporţie de 23,7% de cei cu vârste cuprinse între 18-35 de ani.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research, la comanda cotidianului Adevărul, în perioada 21-28 februarie 2013. Volumul eşantionului a fost de 1.066 persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor este de aproximativ 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.
Barometrul de opinie “Adevărul despre România” are patru direcţii mari de cercetare (Politica internă şi internaţională, Economie şi mediu de afaceri, Social – sănătate, educaţie, protecţie sociala, Viaţă şi Societate). Proiectul îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice.
