Hitler bântuie prezentul

Oricât ar fi de hulit legat de evenimentele cumplite din istoria europeană şi mondială, dictatorul german Adolf Hitler şi a lui mustăcioară sunt pe val, iar asta nu de ieri, de azi, ci deja de ceva timp, relatează lettera43.it. Cărţi, filme şi spoturi publicitare invocă figura Führerului german. Cel mai recent exemplu este romanul „Ist Wieder Da“ (S-a întors) al jurnalistului Timur Vermes. Cu 250.000 de exemplare şi 70.000 de cărţi audio vândute de la lansare, romanul satiric a fost cel mai discutat volum de la începutul acest an. Cartea ni-l prezintă pe un Hitler care apare în plină epocă Angela Merkel, este confundat cu un actor comic, devine o vedetă TV şi pe internet şi ajunge să intre (mai exact să reintre) în politică. Succesul cărţii a stârnit un val de polemici, la fel ca şi opera artistului Maurizio Cattelan, intitulată „Him“. Artistul a plasat o statuie înfăţişându-l pe Hitler într-o zonă care aminteşte de „Zilele Holocaustului“. Iniţiativa a născut comentarii virulente în Polonia.
„A-l amplasa aici pe strada Prozna, unde a fost ghetoul Varşoviei, este dovadă de lipsă de sensibilitate faţă de un moment delicat al istoriei şi asta ne creează o serie de probleme“, au declarat lideri ai evreilor. Cei care susţin iniţiativa spun că statuia îl înfăţişează pe Hitler în genunchi, într-un costum gri, într-un gest care vrea să simbolizeze iertarea.
Aproximativ jumătate de milion de evrei au fost închişi după 1939 în ceea ce s-a numit Ghetoul Varşoviei, un spaţiu restrâns. Iar apariţiile lui Hitler nu se opresc aici. Figura Führerului a apărut chiar şi într-o reclamă la un şampon în Turcia. Şi în acest caz au existat obiecţii. Reclama a fost desemnată cel mai prost spot al anului. De altfel, Hitler şi a lui mustăcioară au fost deja subiect de parodie şi satiră în timpul ascensiunii naţionalismului şi mai ales în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În afară de urletul satiric al lui Charlie Chaplin cu al său „Dictator“ (1940) trebuie amintite desene animate ale lui Walt Disney  (Führer face) şi de Bugs Bunny (Herr meets hare), realizate în notă propagandistă antigerman. Însă, din 1945, odată cu afirmarea imaginii lui Hitler, ca emblemă a răului, „reprezentările“ pop ale fizionomiei şi ale personalităţii sale sunt extrem de numeroase.
Deloc întâmplător, unul dintre părinţii culturii pop, pictorul suprarealist Salvador Dalì, s-a ocupat de Hitler în trei tablouri, de la „The Enigma of Hitler“ (1939), la „Metamorphosis of the Face of Hitler into a Moonlit Landscape“ (1958), pentru a termina cu „Hitler Masturbating“ (1973).
Führerul trebuia să apară în imaginea ce a marcat destinul pop art, mai precis pe coperta albumului „Sgt. Pepper’s Lonely hearts club band“ a celebrei formaţii Beatles (1967) realizată de Peter Blake. Printre diversele personaje, de la Albert Einstein la Karl Marx şi Alstair Crowley, trebuia să se afle şi Hitler. Însă, ideea care i-a aparţinut lui John Lennon a fost cenzurată de Emi, de teama unor posibile scandaluri.