Unităţi de învăţământ autorizate ilegal?
Autorizarea unităţilor de învăţământ ridică multe semne de întrebare. Deşi au grupuri sanitare la exterior, fără surse de apă şi în unele cazuri chiar insalubre, inspectorii sanitari au acordat avizul de funcţionare fără să clipească.
Diferenţe mari între cifrele prezentate anul trecut privind autorizarea unităţilor de învăţământ şi anul acesta înainte de deschiderea anului şcolar. Dacă pentru 2012- 2013 erau neautorizate 208 clădiri de unităţi şcolare, dintre cele 578 existente, acum fără a avea investiţii ne-am trezit că doar 168 de clădiri mai au această problemă. Am încercat să vedem cum s-a remediat problema. Şi în realizarea unui reportaj despre pregătirea unităţilor şcolare am descoperit că la Şcoala gimnazială Malu Mare există autorizaţie de funcţionare chiar dacă wc-urile sunt în curte. Directorul unităţii de învăţământ, Elena Dodocioiu, ne-a prezentat documentele pentru autorizarea tuturor clădirilor, deşi la grupurile sanitare apa curentă lipseşte. Situaţie similară şi la Bratovoieşti, unde o toaletă fără geamuri, cu uşi cum nici la grajduri nu sunt, fără nici o sursă de apă şi nici un semn că s-ar fi făcut igienizarea nu pare că a contat deloc la controlul de autorizare sanitară. „Avem autorizaţie până în noiembrie 2012. Nu mă puneţi să vă explic cum am primit-o“, mărturiseşte directorul. Ce-i drept, este greu de explicat cum s-a obţinut un asemenea aviz, pentru că la prima privire prin ferestrele fără geamuri se vede nu numai că nu se poate da autorizaţie sanitară, dar şi că este un loc care poate afecta sănătatea celor care o folosesc. Construcţia în care se află aşa zise grupuri sanitare are trei compartimente. Într-unul dintre ele se zăreşte faianţă de un albastru ţipător, plină de praf. „E compartimentul profesorilor. Şi mai este unul pentru fete şi altul pentru băieţi, acelea fără faianţă“, spune directorul şcolii, Gabriel Licşor. Nici un strop de var nu s-a aruncat la igienizare pe pereţii murdari ai acestui grup sanitar, la care vor merge sute de copiii.
Ce explică DSP-ul?
Nu ne-a venit să credem faptul că asemenea unităţi de învăţământ au atorizaţie sanitară. Am întrebat însă la Direcţia de Sănătate Publică cum le au trecute în documente, insistând pe cazul Bratovoieşti. Şi răspunsul a fost năucitor. „La Bratovoieşti, şcoala figurează cu autorizaţie sanitară dată în 2012 pentru toate cele opt clădiri pe care le are. Probabil că la momentul respectiv au corespuns condiţiile pentru a da un asemenea aviz. Acum le vom lua din nou la control pentru a sesiza şi aspectele semnalate de dumneavoastră“, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj. Problema este că la Bratovoieşti, toaletele nu sunt de ieri de azi în curtea unităţii de învăţământ, ci de 50 de ani. Şi nu este vorba de vreo şcoală din satele componente, ci chiar de unitatea de învăţământ de la centru, cea cu personalitate juridică. În plus, avizul dat de inspectorii sanitari se bate cap în cap cu proiectele managerului unităţii şi cu cele ale administraţiei locale. Se aşteaptă demararea unei investiţii de 300.000 de lei pentru construirea de grupuri sanitare. Păi, dacă sunt autorizate de ce mai trebuie construite altele?
Barurile, puse şi în responsabilitatea primăriilor
Şi nu doar grupurile sanitare insalubre şi fără nici o sursă de apă sunt singura problemă a unităţilor de învăţământ. În ultimul timp, au ieşit precum ciupercile după ploaie barurile amplasate fie gard în gard cu şcolile, fie la o distanţă mai mică decât prevede legea. Ce se va întâmpla în aceste cazuri, a fost o întrebare pe care am adresat-o şi inspectorului şcolar general Georgică Bercea. „DSP-ul se ocupă de acest aspect“, a fost răspunsul primit. Am întrebat şi la această instituţie. Şi am dat numai un exemplu găsit de curând, Şcoala din Teasc. Am fost însă surprinşi de cum este tratat cazul. „La Şcoala Teasc, în stânga şi în dreapta sunt două magazine generale. Nu comercializează băuturi alcoolice“, spune Ştefan Popescu. Am insistat pentru că în faţa aşa ziselor magazine, unul avea amenajată terasă, iar altul avea mese şi scaune scoase în faţă şi un mare banner cu reclamă la bere. „Noi putem acţiona doar la sesizări. Şi dacă se constată că se comercializează băuturi alcoolice, dăm mai întâi o amendă apoi suspendăm domeniul de activitate. Dar de aceste lucruri trebuie să se ocupe şi primarii. Intră şi în responsabilitatea lor“, a spus purtătorul de cuvânt al DSP Dolj. Ce se va întâmpla în cazul acestor unităţi de învăţământ nu se ştie. Problema este că exemplele de faţă sunt doar câteva din ceea ce se află în teren. Din păcate, nepăsarea pare că şterge orice literă a legii. Unele baruri se pare că în documente apar chiar închise. Ar fi cazul de la Desa, unde grădiniţa funcţionează într-o casă în care jumătate este bar. În actele DSP Dolj apare însă ca închisă unitatea de furnizare a băuturilor alcoolice din luna martie 2013. În teren, la ultima vizită în localitate, pe 6 septembrie 2013, situaţia nu stă deloc aşa. Barul era deschis. Şi chiar managerul unităţii este împăcat cu ideea, spunând că barul este separat de preşcolari cu gard.
Carmen Rusan
Ei merg la ore fără părinţi
Pe ei nu îi duc părinţii sau bunicii de mână în prima zi de şcoală. Sunt zeci de copii instituţionalizaţi în judeţul Dolj, care vor fi conduşi în sălile de curs de supraveghetori, de asistenţi sociali. Şi-au pregătit deja ghiozdanele pentru începerea cursurilor şi aşteaptă emoţionaţi ziua de astăzi, plini de speranţă că poate mama îşi va aminti să le dea un semn de viaţă.
Un centru de plasament nu este locul în care ar trebui să crească un copil. Sunt cei mai importanţi ani, cei de formare, însă sute de părinţi doljeni împinşi de sărăcie, de probleme de sănătate sau în unele cazuri, de indiferenţă, lasă pe mâna statului aceste suflete nevinovate. În unul din apartamentele de tip familial din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj sunt cazate, în regim de tip rezidenţial, cinci fetiţe. Cea mai mică are şase ani, iar cea mare 13. Vanda şi Franci sunt surori, iar de trei ani acest apartament le-a devenit cămin, după ce vecinii au sesizat că fetele sunt grav neglijate de către bunici din cauza sărăciei. A fost instituit plasament în regim de urgenţă, iar de atunci colegele de cameră şi supraveghetoarele sunt familia lor. Au avut o vară frumoasă, au mers împreună cu cei de la Direcţie în tabără la mare, iar pentru o săptămână, pe timpul verii, bunicii din partea tatălui le-au luat la casa de la ţară. Două săptămâni petrecute în afara apartamentului… Amintiri din care trăiesc, povestesc cu drag şi emoţie, cu gândul însă la vacanţa de iarnă, când bunicii le-au promis o nouă şedere în sânul familiei. Povestea celor două copile este, în mare, povestea de viaţă a zeci sau chiar sute de micuţi din judeţul Dolj. Doar personajele sunt altele. Părinţii au divorţat. Mama şi-a refăcut viaţa, are o nouă familie, alţi copii. Tatăl este plecat să muncească, undeva în Italia, pentru a strânge bani să ridice o casă pentru copiii lui. Bunicii bătrâni şi bolnavi au pe lângă greutăţile specifice vârstei şi o nepoată cu dizabilităţi în întreţinere, dar şi pe fraţii mai mari ai celor două copile. „Tati este plecat în Italia să facă bani. Ne sună foarte des, iar ultima dată când am vorbit ne-a promis că în iarnă ne va lua definitiv acasă. Ştim că ne iubeşte, însă îi trebuie bani să ne facă o casă, că nu avem, suntem săraci. Îl iubim pe tati foarte mult. O iubim şi pe mami, însă ea nu ne sună foarte des… Este plecată în străinătate cu familia ei. Până nu demult, şi fraţii noştri mai mari au fost în apartament alături de noi, dar, aşa cum a promis, tata i-a luat şi i-a dus la bunici. A început să ridice casa, avem deja fundaţie şi o cameră“, au povestit cele două copile. Vanda are şase ani şi va merge în clasa zero, iar Franci are şapte ani şi se duce la clasa I. Sarafanul cu şorţuleţ alb şi guler din dantelă este aşezat pe umeraş, iar ghiozdanul cu caietele şi rechizite – pregătit.
Copiii duc dorul şi grija părinţilor
Mădălina şi Rafaela se află de aproximativ un an şi jumătate în grija statului. Amândouă provin din familii cu mari probleme financiare. Din nefericire, mama Rafaelei este extrem de bolnavă, iar plasamentul copilei a fost cea mai bună soluţie. Nici una din cele două copile nu a primit nici un măcar un telefon de la cele care le-au dat viaţă, nici o vizită în toată această perioadă. Sunt triste şi îngrijorate, însă sunt convinse că din cauza serviciului femeile nu au avut posibilitatea să vină să le vadă.
Cea de-a cincea copilă din acest apartament este şi cea mai tristă. Ea e, de când se ştie, în grija asistenţilor sociali din cadrul Direcţiei Copilului. Nu are pe nimeni în afara instituţiei. A fost declarată copil adoptabil, însă, până în prezent, nimeni nu a venit să o vadă. Este prea mare pentru cei interesaţi să adopte un copil… În prima zi de şcoală, Gheorghiţa va îmbrăca blugi şi cămaşă albă, recent cumpărate de către asistenţii sociali.
Reprezentanţii DGASPC Dolj au menţionat că pentru începerea acestui an şcolar instituţia a alocat un buget, în funcţie de vârstă. Fiecare copil va primi rechizite, uniforme şi haine. „Avem 19 copii care vor începe clasa zero sau I, aflaţi în plasament familial, la asistenţi maternali profesionişti pentru aceste categorii de vârstă sunt daţi în îngrijire alţi 22, iar în apartamentele de tip rezidenţial sunt 12 copii“, a spus Maria Dumbravă, şef Complex Intervenţie, Sprijin, Consiliere şi Recuperarea Copilului din cadrul DGASPC Dolj.
Potrivit datelor centralizate, mai bine de 2.000 de copii au fost neglijaţi, iar majoritatea cazurilor au avut loc în familie.
Ana Dănescu
Ce noutăţi sunt în anul şcolar 2013-2014
Aproximativ 3.200.000 de elevi şi preşcolari vor începe luni cursurile primului semestru al noului an şcolar 2013 – 2014, transmite Agerpres. Noul an şcolar totalizează 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare. Anul şcolar va fi împărţit în două semestre aproximativ egale că durată, iar vacanţa de iarnă nu mai este vacanţă intersemestrială, semestrul I va continua până la 1 februarie 2014. Ministerul Educaţiei a publicat în luna iulie, în Monitorul Oficial, ordinul de ministru privind structura anului şcolar 2013-2014. Structura finală a anului şcolar a fost anunţată oficial la aproape două luni de la punerea sa în dezbatere publică şi după începutul vacanţei mari.
Potrivit ordinului nr. 3.818 semnat de ministrul Remus Pricopie, anul şcolar va începe pentru elevi la 16 septembrie 2013 şi se va încheia pe 20 iunie 2014. Pentru elevi, anul şcolar 2013-2014 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare. Excepţie fac clasele a XII-a şi a VIII-a, astfel:
– pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, patru săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie pe 30 mai 2014;
– pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie pe 13 iunie 2014;
Semestrul I
Cursuri: luni, 16 septembrie 2013 – vineri, 20 decembrie 2013;
Vacanţă: 2 – 10 noiembrie 2013, doar pentru clasele din învăţământul primar şi pentru grupele din învăţământul preşcolar;
Vacanţă de iarnă: sâmbătă, 21 decembrie 2013 – duminică, 5 ianuarie 2014;
Cursuri: luni, 6 ianuarie 2014 – vineri, 31 ianuarie 2014;
Vacanţă intersemestrială: sâmbătă, 1 februarie 2014 – duminică, 9 februarie 2014
Semestrul al II-lea
Cursuri: luni, 10 februarie 2014 – vineri, 11 aprilie 2014;
Săptămâna Şcoala Altfel: 7 – 11 aprilie 2014;
Vacanţă de primăvară: sâmbătă, 12 aprilie 2014 – marţi, 22 aprilie 2014;
Cursuri: miercuri, 23 aprilie 2014 – vineri, 20 iunie 2014;
Vacanţă de vară: sâmbătă, 21 iunie 2014 – duminică, 14 septembrie 2014.
Tezele din semestrul I al anului şcolar 2013-2014 se susţin, de regulă, până la 20 decembrie 2013. Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2013-2014 se susţin, de regulă, până la 23 mai 2014.
Hotnews
