Ce se mai plăteşte la şcoală, dar şi care este unitatea de învăţământ cu cele mai mari costuri sunt întrebările pe care le-am adresat miercuri atât părinţilor, cât şi elevilor.
Ghiozdanul cu rechizite, treningul şi încălţămintea nu mai sunt de mult singurele cheltuieli pe care trebuie să le suporte părinţii. Odată ce începe şcoala sau grădiniţa, aceştia trebuie să scoată alţi bani din buzunar. Costurile încep încă de la clasa pregătitoare. Acestea cresc şi în funcţie de cât de solicitată este unitatea de învăţământ respectivă. La Şcoala „Traian“ din Craiova, părinţii au avut de cumpărat caiete auxiliare. „Am dat 63 de lei pentru auxiliarele de limba română şi cele de matematică pentru că Ministerul Educaţiei nu le dă nici un fel de suport didactic. Şi am dat banii pentru că şi aceşti copii trebuie să înveţe ceva. Dacă statul nu le dă, trebuie ca noi, părinţii, să-i ajutăm. Totul a fost făcut, zicem noi, transparent. Deja au fost comandate aceste caiete şi se lucrează pe ele la clasă şi avem şi acces să vedem ce anume lucrează copiii noştri pe ele“, a spus una dintre mămicile care îşi aşteptau miercuri copiii în faţa şcolii. Auxiliarele par a fi deocamdată singura cheltuială suplimentară pentru părinţii de la Şcoala „Traian“. „Fondul şcolii nu ne-a fost solicitat până acum, nici fondul clasei. Avem un cadru didactic la clasă care ţine şi la elevi, dar şi la părinţi“, a spus alt părinte.
Mai mult în cartiere…
Caietele auxiliare nu sunt numai la clasa pregătitoare şi nu numai pentru materiile pricipale ca româna şi matematica. Acestea există şi pentru limbile străine, dar şi pentru discipline cum ar fi istoria sau geografia. Ce anume se foloseşte la clasă decide învăţătorul sau profesorul de specialitate. Preţul unui asemenea material auxiliar nu este însă mai mic de 15 lei, dacă este la librărie, dar acesta poate creşte dacă este comandat direct la clasă. Totodată, pe lista de obligaţii pot să apară nu numai caiete, ci şi cărţi, întrucât manualele sunt vechi, şi nu mai respectă programa. „Pentru clasa I am dat 80 de lei numai pentru caietele auxiliare, două de matematică şi unul de română. Am cumpărat şi cartea de engleză, pe care am dat 11 lei“, a declarat părintele unui elev de la Şcoala nr. 21 „Gheorghe Ţiţeica“, din Craiova. Pe lista de cheltuieli apare şi fondul şcolii, în valoare de 60 de lei pe an, care se plăteşte în două rate, după cum spun părinţii. Unitatea de învăţământ este printre cele mai solicitate şcoli, fiind renumită pentru rezultatele elevilor.
Ce se cere la centru?
Cea mai mare cerere de locuri la clasele primare şi de gimnaziu se înregistrează la colegiile centrale. Şi aici există o adevărată concurenţă în privinţa costurilor care rezultă din propunerile părinţilor, dar şi din cele ale cadrelor didactice. La Colegiul Naţional „Elena Cuza“, de exemplu, am descoperit că în unele clase s-a schimbat tabla obişnuită pe care se scria cu creta, cu o tablă magnetică. „Nu au toate clasele această îmbunătăţire, dar acolo unde este, trebuie se dau bani pentru a cumpăra markerul special pentru scris. Şi se strâng cam zece lei de elev“, a spus unul dintre liceeni. Cei zece lei se dau la fondul clasei. Şi pe lângă aceşti bani se mai plăteşte şi fondul clasei. „Este 50 de lei pe an“, a spus alt licean. Fondul şcolii este la fel pentru toţi elevii. La cei mici, preţurile mai cresc dacă se adaugă auxiliarele, dar şi masa, în cazul în care au optat pentru programele prelungite. Prin urmare, în luna septembrie, părinţii au plătit şi câte 250 de lei la şcoală.
La Colegiul Naţional „Carol I“, la clasa pregătitoare părinţii au dat bani pentru amenajarea claselor. „Listele au fost la învăţători, cu tot cu chitanţe. Nu îmi mai aduc aminte cât am dat exact, cred că 200 de lei. Acum aşteptăm să vedem şi ce auxiliare le vor lua, că trebuie să înveţe şi cei mici“, a spus alt părinte.
1.000 de lei fondul clasei
Cu exigenţe mari în ceea ce priveşte elevii, dar şi părinţii este cunoscut şi Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ din Craiova. La şedinţele care au avut loc în luna septembrie, tutorii elevilor au primit liste clare în care erau trecute atât caietele pe care trebuie să aibă elevii, cât şi costurile. Aşa se face că la clasele primare, o parte a părinţilor au plătit şi peste 330 de lei. Pe ce au dat atâţia bani? Explicaţia este chiar pe desfăşurător. S-au făcut reparaţii şi se spune că din buzunarul dascălilor şi că banii trebuie recuperaţi. S-a fixat astfel o taxă de 110 lei ca fond de recuperare. La aceasta s-a adăugat repede şi fondul clasei, care prin rotunjire trebuie să fie 1.000 de lei pentru o grupă care nu are mai puţin de 30 de elevi. Din aceşti bani se cumpără hârtie pentru xerox, marker pentru tablă, hârtie igienică, săpun lichid, mop şi găleată pentru parchet. Se mai dau bani şi pentru fundaţia colegiului. Dacă elevii mai sunt înscrişi şi la programe prelungite de studiu se plăteşte şi masa, care depăşeşte 120 de lei. De asemenea, nu lipsesc nici auxiliarele. Şi liceenii plătesc, de la taxe la manuale. În aceste condiţii, la prima vedere această unitate pare a avea cele mai mari costuri. Acest fapt este recunoscut şi de părinţi, care spun că închid ochii pentru binele copiilor.
