Auzim tot mai des clişee cum că tinerii din ziua de azi nu mai citesc atât cât ar trebui. Elevii şi studenţii sunt etichetați ca fiind generația Facebook, lipsiți de cultură, interesaţi de aparențe, tineri concentrați pe partea materială, şi nu pe cea spirituală. Se consideră că este la modă să joci ultimul joc apărut și să dai un check in la un bar faimos decât să citești Tolstoi sau Dostoievski.
Rostite într-un bombănit, cu o încruntătură, clişeele sancționează o generație, consacră inferioritatea față de cei „de altădată“. Am întrebat câţiva tineri craioveni dacă citesc, ce şi cât şi am descoperit că unii încă sunt pasionaţi de lectură.
Pe holurile Universităţii din Craiova l-am întâlnit pe Iulian Vancea, care spune că acum citeşte un manual de istorie editat în 1942 de profesorul universitar Petre P. Panaitescu. Şi-a ales această carte pentru că acelaşi manual a fost utilizat şi în primul an de educaţie postrevoluţionară, când nu era timp să se scrie o istorie adevărată, iar asta i se pare interesant. Iulian este student la Facultatea de Litere, Specializarea Relaţii Publice, şi spune că citeşte atunci când are timp.
„Dacă nu citesc o carte, citesc articole despre PR sau articole din domenii ştiinţifice aferente, căci acesta este viitorul meu domeniu de activitate“. Studentului nu îi plac cărţile de factură nouă, pentru că el consideră că literatura contemporană pare făcută de oameni slabi de înger, pentru oameni slabi de înger, iar cărţile se întrec cu televiziunea în facil şi burlesc. Îl întreb pe Iulian ce îl determină să citească într-o lume dominată de internet şi televizor, iar răspunsul lui vine rapid: „Citesc pentru că, aşa cum zice Cheloo: «dacă să-nveţi n-ai sete, o să speli closete»“. Băiatul mărturiseşte că îşi alege cărţile în funcţie de domeniu, dar şi de preţ, atunci când le cumpără, şi preferă cărţi de la anticariat pentru că sunt mai ieftine. „Nu mă deranjează să găsesc dedicaţii în interiorul cărţii, nici adnotări. Se deschide altă poveste, încerc să văd ce anume caută posesorul anterior şi chiar caut detalii despre aceştia“.
Despre faptul că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre tinerii care nu mai citesc, Iulian este de părere că oamenii sunt curioşi pe măsura culturii lor, iar faptul că noi trăim într-o ţară în care sunt ascultate manelele, grevele sunt rare şi nivelul de trai este foarte de slab, înseamnă o mare pată pusă pe formarea tinerilor care nu mai sunt interesaţi de cultură.
Nu citesc on-line pentru că le place să simtă mirosul cărţilor
Pasionată de mică de lectură, Andreea Gărvan citeşte acum cartea „Pe culmile disperării“, de Emil Cioran. Spune că încearcă să citească o carte la trei săptămâni, dar depinde de carte şi de timp. Fiind studentă, Andreea citeşte tot ce îi cade în mână, dar preferatele ei sunt cărţile de psihologie. Deşi îşi alege cărţile din anumite topuri făcute pe unele bloguri sau site-uri, fata preferă cărţile tipărite pe hârtie datorită faptului că îi place să simtă mirosul sau să o ţină în mâini şi, de asemenea, pentru că nu îi obosesc ochii la fel de mult ca atunci când citeşte de pe dispozitive electronice, cum ar fi kindle-ul sau tableta. Preferă să îşi cumpere cărţile din librăriile clasice pentru că: „nu trebuie să aştept câteva zile până să îmi fie expediată cartea. În plus, dacă am o comandă de o valoare mai mică decât o anumită sumă, ar trebui să plătesc şi taxele de transport, ceea ce pentru un student nu este convenabil“. Întrebată ce părere are despre faptul că tinerii din ziua de astăzi sunt etichetaţi ca fiind generaţia care nu citeşte mai deloc, Andreea spune că: „oamenii şi, în special, tinerii nu mai citesc pentru că au preocupări mai interesante în timpul liber, cum ar fi să se joace pe computer, să se uite la televizor sau pentru că rezolvarea problemelor de zi cu zi nu le mai lasă timp şi pentru citit, aşa cum este cazul părinţilor noştri“.
Victor Cojocaru este şi el unul dintre tinerii craioveni care citeşte. Tânărul citeşte romanul istoric „Ivanhoe“ a lui Walter Scott. Ca şi Iulian şi Andreea, băiatul mărturiseşte că citeşte când are timp. Este adeptul cărţilor horror sau al celor psihologice, pentru că „tratează teme despre care nu se vorbeşte în general“, de exemplu, poveştile lui Edgar Allan Poe pe care Victor le-a terminat de citit de curând. Despre modul în care el îşi alege cărţile spune că îşi alege cărţile „spontan, în sensul că mă duc prin librării şi mă uit să văd dacă au adus titluri noi. Iau cărţile şi mă uit atât la cuprins, cât și la ce e scris pe coperta din spate sau pe prima pagină ca să văd dacă acea carte îmi place“.
„Totodată, Victor preferă să cumpere cărţile tipărite pe hârtie, chiar dacă varianta electronică este câteodată mai ieftină sau gratis, pentru că nu îi place să stea ore întregi în faţa laptopului. Băiatul este de părere că unii tineri nu citesc şi din cauza faptului că majoritatea cărţilor străine celebre se ecranizează, aşa cum şi americanii au vorba: „Aștept să se ecranizeze“.
Bursa prea mică
nu le permite
să îşi cumpere cărţi
Din cauza faptului că majoritatea cărţilor sunt scumpe în comparaţie cu bursa de 280 de lei a studenţilor, cei mai mulţi dintre aceştia nu îşi permit să îşi cumpere toate cărţile de care au nevoie şi merg să le împrumute de la biblioteci. Cristina Mihăilă spune că împrumută cărţile de la bibliotecă sau de la prietene, dar nu le cumpară pentru că sunt scumpe. Studentă la Facultatea de Litere, Specializarea Pedagogie, fata citeşte pentru dezvoltare personală, dar şi pentru dezvoltarea vocabularului şi spune că îşi alege cărţile „în funcţie de autor, dacă am mai citit o carte a unui anume autor şi mi-a plăcut citesc şi alte opere scrise de el“. Cristina consideră că oamenii nu citesc cărţi din cauza informaţiilor care se găsesc
într-un număr tot mai mare pe internet. „Atâta informaţie îi plictiseşte pe oameni şi, mai ales, pe tineri. Este ca şi cum ai mânca prăjituri zilnic şi la un moment dat te saturi şi vrei altceva“. Ca şi Cristina, Ana nu îşi permite să îşi cumpere cărţile de care are nevoie şi le împrumută de la bibliotecă sau prieteni. Acum citeşte „Eat Pray Love“ şi „Oliver Twist“ şi spune că preferă să citească cărţile din care să poată trage o morală.
Cărţile în format electronic,
în ascensiune puternică
Tot mai mulţi copii preferă să citească de pe un format electronic, arată un studiu realizat de Scholastic. Părinţii consideră un avantaj posibilitatea de a citi pe dispozitive electronice. Utilizarea tot mai frecventă a calculatorului a schimbat modul de interacţiune cu cărţile. 34% dintre tineri preferă să citească o carte în format electronic, mai degrabă decât în format clasic. Doar 48% dintre tineri citesc cărţi în afara celor recomandate în programa şcolară, potrivit unei cercetări realizate de LeoYouth.