Așa e, avem nevoie de un nou proiect de țară. După ce am reușit să ajungem în UE (mirabilă șansă!), România e ca un alergător fără cursă: face scandal pe margine, sparge semințe și trăiește din gloria trecutului.
Avem nevoie de alt obiectiv tangibil pe care să-l folosim pentru a ne judeca în mod concret conducătorii: când să le spunem „pa“ sau când „mai rămâi“. Fără o astfel de țintă comună riscăm în viitorul apropiat să ne urcăm unii pe pereții altora, amețiți de felurite fantasme radicale.
Ce proiect de țară ne propun cei mai importanți lideri politici ai momentului? Vrem, nu vrem, prin puterea și vizibilitatea pe care o au, ei sunt cei dintâi care pot da tonul.
Traian Băsescu propune reîntregirea țării, unirea cu Republica Moldova: „Eu cred că acum e oportun să o spunem. Avem acest obiectiv, dacă vor vrea moldovenii“.
În ultimii ani, diplomația românească a ales să nu verbalizeze oficial astfel de dorințe unioniste pentru a nu alimenta inutil acuzațiile de revizionism pe care ni le aduc rușii. Decizia s-a dovedit până acum una înțeleaptă, dar Traian Băsescu s-a răzgândit chiar înaintea summit-ului de la Vilnius, acolo unde Republica Moldova a parafat un parteneriat important cu UE.
În termeni reali, parafarea acestui acord echivalează pentru Moldova doar cu înscrierea în cursa spre UE. Practic, nici nu s-a dat startul, totul este încă reversibil. Și atunci de ce s-a hotărât președintele României să schimbe tonul atât de abrupt?
Există trei teorii:
Cea emisă de cercurile apropiate administrației prezidențiale spune că Traian Băsescu dorește să lase moștenire proiectul reunificării României celui care-i va urma la Cotroceni. Președintele s-a folosit de ocazia summit-ului pentru a testa reacția celorlalți lideri europeni. Ce vor spune aceștia atunci când vor auzi formulat așa, pe șleau, că România vrea să se unească cu Moldova?
Un fapt: președintelui Băsescu nu i-a fost personal reproșată, la Vilnius, declarația de miercuri. Dar numeroase semne de mirare au fost prezente la alte niveluri.
Zonele critice cu administrația prezidențială susțin că totul nu este decât un cinic calcul electoral făcut în vederea unei potențiale candidaturi a Elenei Băsescu la europarlamentarele din 2014. Susținerea fățișă a tezei unioniste are potențialul de a aduce un număr suficient de voturi, alături de sprijinul logistic acordat de primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, proaspătul naş al nepoatei președintelui.
În anumite medii ale diplomației românești, declarația lui Traian Băsescu este interpretată ca un mesaj adresat direct Rusiei. Dacă Rusia va scoate Moldova de pe traseul european, cum a făcut cu Ucraina, atunci riscă să o împingă în brațele unei Românii cu apetențe unioniste. Europenizarea Moldovei este așadar singura soluție de a evita reconstruirea podurilor de flori peste Prut.
Cel mai probabil este ca toate explicațiile de mai sus să fie valabile într-o anumită măsură, dar efectele cuantificabile deocamdată sunt doar două:
Unirea se profilează ca o viitoare temă de campanie electorală, în condițiile în care moldovenii cu pașaport românesc vor putea vota la alegerile din 2014 din România. În același timp, comuniștii moldoveni au primit muniție neașteptată pentru a-și susține acuzațiile de revizionism aduse României.
Politicienii de la Chișinău (Vlad Filat, Iurie Leancă, Marian Lupu) resping abordarea lui Traian Băsescu, continuând, de altfel, o veche tradiție începută încă din 1866 la Iași, atunci când un grup de boieri moldoveni nemulțumiți de exodul tuturor funcțiilor și ministerelor importante la București, au inițiat, cu sprijin rusesc, o mișcare separatistă.
Realist vorbind, reunirea Moldovei cu România este posibilă astăzi doar sub umbrela Uniunii Europene. Să vorbești acum despre unire în termeni naționaliști, chiar dacă ai avea în fond dreptate, este și inutil, și contraproductiv. Doar dacă, nu cumva, primează logica electorală.
Și Victor Ponta dorește să construiască „un proiect de țară care să ne unească, să ne mobilizeze și să ne facă din nou să fim mândri de România“.
Dincolo de aceste vorbe goale, din mesajul transmis de 1 Decembrie se înțelege că noua viziune a premierului Ponta este să „scoatem țara din izolare și [să] lucrăm la noi proiecte mari – independența energetică, afirmarea unor domenii-cheie precum agricultura, industria auto și IT sau dezvoltarea infrastructurii“.
Triumfalismul și limba de lemn în care este scris mesajul premierului Victor Ponta de 1 Decembrie este imposibil de comentat, dar aveți răbdarea să-l comparați cu alt mesaj, transmis în urmă cu aproape 150 de ani de primarul de atunci al Bucureștiului.
Victor Ponta, premierul României în 2013: „Trebuie să fim mândri că parcursul nostru în Europa și pe plan internațional devine unul tot mai solid. Acest an marchează începerea unui amplu proces de reafirmare a poziției noastre în lume, un proces prin care România își regăsește punțile de legătură cu Europa, SUA și cu alți prieteni istorici din toate colțurile lumii. (…) Să privim spre viitor, să dăm noilor generații un nou proiect, un nou sens, o nouă speranță. Să ne propunem ca în următorii ani să continuăm pe acest drum, un drum pe care îl privesc cu speranță, pentru că avem suficiente motive să fim optimiști și încrezători în forțele noastre“.
Dumitru C. Brătianu, primarul Bucureștiului în 1866: „Frumoasa noastră revoluțiune a sforțat admiraţiunea lumii. Europa, uimită de înțelepciunea patriotismului vostru, a suspens cursul lucrărilor sale și așteaptă tot de la voi și numai de la voi. Români! Toată Europa are încredere nemărginită în ursita voastră… voi, care prin a voastră unanimitate ați uimit Europa, arătați-vă ceea ce sunteți: înainte mergători ai popoarelor“.
Concluziile vă aparțin.
Avem așadar două proiecte de țară: un basm unionist cu iz electoral și o scenetă caragialescă de glorie și senzație. În nici una dintre ele nu am văzut menționate două cuvinte simple: spitale și școli.
Căutăm să ne reîntregim țara, dar în spitalele românești pacienții sunt hrăniți din găleți ca porcii. Scoatem România din izolare și începem un amplu proces de reafirmare pe plan internațional, dar nici o facultate românească nu se găsește în primele 600 din lume.
Cu alte cuvinte, o ducem bine. La noi acasă ne-am rezolvat toate problemele grave. Putem purcede la cucerirea lumii. La ataaac!
Vlad Mixich
HotNews.ro
