Procurorul general îi solicită președintelui, într-o scrisoare, să nu promulge modificările Codului Penal

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a transmis o scrisoare președintelui Traian Băsescu, în care i-a solicitat să nu promulge modificările adoptate de Camera Deputaților cu privire la Codul Penal.
În scrisoare, șeful Ministerului Public susține că nu e de acord cu aceste modificări, aducând argumente juridice și arătând dificultățile de implementare pe care le-ar implica acestea.
Pe 10 decembrie, plenul Camerei Deputaților a adoptat un set de modificări la Codul Penal, prin care președintele României, deputații și senatorii sunt scoși din definiția „funcționarilor publici“, respectiv aleșii locali scapă de răspunderea penală atunci când atribuie contracte din bani publici propriilor familii.
În acest context, președintele Traian Băsescu a afirmat că va solicita Parlamentului rediscutarea proiectelor, acuzându-i pe parlamentari că prin respectivele modificări se „protejează“ și de emiterea unor hotărâri care, „eventual, întâmplător, li s-ar potrivi lor și familiilor lor, în mod deosebit când vorbim de atribuire de contracte pe bani publici“.
„Dacă ar intra în vigoare aceste modificări la Codul Penal, din câte știu peste 30 de parlamentari ar răsufla ușurați, dintre care opt se află deja în instanță, ca urmare a investigațiilor ANI. Știu că nu este foarte departe de cifra de 60 de aleși locali, care sunt, de asemenea, într-un proces avansat de investigare la ANI. Sunt foarte multe dosare în derulare la DNA, sunt procese pe rolul instanțelor care vizează demnitari. Toate acestea ar trebui stopate imediat și nu știu dacă prin diverse artificii și cei care sunt încarcerați în prezent nu ar putea să beneficieze de schimbarea Codului Penal pentru infracțiuni de mită, de corupție, de abuz în serviciu, și să devină liberi pentru a candida la europarlamentare sau la alegerile din 2016“, spunea șeful statului în ziua adoptării proiectului de către Camera Deputaților.
Și Direcția Națională Anticorupție a arătat că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public.
„Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidența acestui articol și, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanțate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude. În prezent, pe rolul instanțelor de judecată, pentru diferite infracțiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari și viceprimari“, a atras atenția DNA.
Și Consiliul Superior al Magistraturii a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind faptul că nu le-a primit spre avizare.
Aceste modificări aduse Codului Penal sunt contestate la Curtea Constituțională de către parlamentarii PDL, motiv pentru care ministrul justiției, Robert Cazanciuc, a evitat să exprime un punct de vedere pe acest subiect.
„Avem o anumită realitate, și anume Curtea Constituțională are o sesizare pe aceste dispoziții recente. Practic, Curtea se va pronunța după 15 ianuarie și nu vom mai putea vorbi de modificări, pentru că de la 1 februarie avem în vigoare un nou Cod Penal și avem în continuare un angajament politic ferm de a respecta acest termen de intrare în vigoare la 1 februarie a noului Cod Penal. Practic, rămân fără obiect discuțiile pe lucruri concrete, așa cum au fost ele recent aprobate. Urmează să discutăm de aici încolo mult mai aproape cu membrii Comisiei juridice atunci când apar inițiative parlamentare. De altfel, am și discutat cu mai mulți colegi de-ai mei de obligația de rezervă de a comenta în spațiul public“, a spus Cazanciuc.