Ministrul finanțelor publice, Daniel Chițoiu, viceprim-ministru al Guvernului României, va promova în primul semestru din 2014 o serie de măsuri fiscale pentru combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, în condițiile în care încasările bugetare în România, ca pondere în PIB, se situează semnificativ sub media europeană.
Oficialul MFP a vorbit, într-un interviu acordat Agerpres, despre introducerea unor plafoane pentru plățile în numerar între persoane fizice și de reducerea la jumătate a plafoanelor existente pentru plățile în numerar în cazul persoanelor juridice, despre simplificarea și detalierea rambursărilor de TVA, despre introducerea etapizată a caselor de marcat cu jurnal electronic și despre penalizarea contribuabililor care nu declară sau declară eronat obligațiile fiscale.
În contextul vizitei misiunii FMI, ministrul finanțelor a spus că în 2014 nu vor fi introduse impozite și taxe noi. Neimpozitarea profitului reinvestit ar putea fi introdusă din a doua parte a anului 2014, ca măsură de stimulare a economiei, odată cu reducerea CAS. De asemenea, datele MFP la nivelul lunii noiembrie arată că efectele reducerii TVA la pâine au fost pozitive.
Agerpres: Ați anunțat la preluarea mandatului că aveți ca obiectiv îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare și reducerea evaziunii fiscale. Ce măsuri fiscale mai pot fi luate în perioada următoare pentru realizarea acestui obiectiv?
Daniel Chițoiu: În 2013, am început cu reforma organizatorică a structurilor ANAF, cele care se ocupă cu modul de administrare, control și colectare a veniturilor bugetului general consolidat. Pe parcursul anului 2013, am realizat reforma ANAF din punct de vedere al structurilor teritoriale și am reorganizat toate structurile care au avut înainte atribuții pe linia combaterii și reducerii evaziunii fiscale. Pe lângă aceste măsuri de natură organizatorică, trebuie să mai luăm o serie de măsuri de natură legislativă privind interpretarea și îmbunătățirea legislației fiscale, care să conducă la reducerea operațiunilor care au ca efect evaziunea fiscală. Pe această linie, am în vedere în primul semestru, chiar începând cu această lună, să introducem unele măsuri de ordin legislativ privind îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii fiscale.
O primă măsură va fi modificarea Ordonanței nr. 15/1996 privind plățile în numerar. Plățile în numerar între persoane fizice vor fi limitate la 10.000 de lei pe zi, iar plafonul pentru plățile în numerar pe care le pot face firmele, către alte companii sau persoane fizice, va fi redus la jumătate (de la 10.000 de lei la 5.000 de lei pe zi – n. r.). În prezent, nu există plafon pentru plățile în numerar între persoane fizice. Intenționez să promovez această măsură până la sfârșitul lunii februarie.
Evaziunea fiscală are ca motor principal plățile în numerar, iar centrele comerciale angro de legume-fructe, de bunuri de consum realizează aproape 99% din operațiuni în numerar. De asemenea, în domeniul cerealelor și panificației, operațiunile de plăți se fac în principal în numerar, agenții economici plătesc în numerar persoanelor fizice. O persoană fizică nu se va mai duce cu geanta plină cu bani să cumpere terenuri, case, mașini. Atunci și operatorii economici înregistrează în evidența fiscală cât s-a plătit și vedem și la persoanele fizice cât comerț au făcut în anul respectiv, cât au produs și putem să impozităm.
Altă măsură pe care vrem s-o promovăm este îmbunătățirea procedurii de rambursare de TVA. Plafonul pentru rambursările de TVA fără control fiscal prealabil va fi dublat, de la 10.000 de lei la 20.000 de lei, iar firmele va trebui să declare electronic detaliat vânzările și cumpărările pentru o verificare mai bună a realității datelor în cazul deconturilor de TVA.
Agerpres: Când va fi adoptată această măsură?
Daniel Chițoiu: Până la finalul lunii ianuarie, când vom trece prin guvern modificările aduse Codului Fiscal. Măsura este necesară atât pentru a urgenta procedurile de rambursare de TVA, cât și pentru a evita riscurile de rambursări ilegale. Pentru rambursările de TVA între 20.000 de lei și 65.000 de lei, rambursarea se va face cu control ulterior, dar firma trebuie să opteze între certificarea decontului de TVA de către un consultant fiscal, care va răspunde în solidar cu agentul economic, sau constituirea unei garanții echivalente cu suma solicitată spre rambursare, până la efectuarea controlului ulterior. Urgentăm rambursarea de TVA și eliberăm o parte din inspectorii fiscali, care, în prezent, în proporție de 90%, se ocupă numai cu verificări pentru rambursare de TVA, pentru a face inspecții fiscale de fond, să verifice firmele din punct de vedere fiscal pentru întreaga perioadă de prescripție, de trei ani pentru IMM-uri, respectiv de cinci ani pentru marii contribuabili. Acum avem o capacitate redusă de a efectua inspecții fiscale de fond.
De asemenea, declarația 394 pentru TVA va fi modificată, în sensul detalierii, iar jurnalul de vânzări și cumpărări din contabilitatea firmei va fi declarat și în formularul 394, astfel încât organele fiscale să poată face verificarea electronic, iar inspectorii fiscali să nu mai fie nevoiți să meargă pe teren pentru a efectua verificări încrucișate. În prezent, spre exemplu, dacă un agent economic din București solicită o rambursare de TVA și are furnizori, spre exemplu, din Baia Mare, Timișoara, Vrancea, Iași, unitatea fiscală din Capitală, pentru a verifica dacă facturile sunt reale, trebuie să solicite unităților fiscale din acele județe să efectueze verificări.
Prin declararea electronică detaliată a vânzărilor și cumpărărilor, munca inspectorilor fiscali va fi ușurată, iar solicitările de rambursare vor fi rezolvate cu rapiditate. În prezent, raportarea firmelor se face cumulat valoric.
România se află în procedură de infringement din partea UE din cauza întârzierilor la rambursările de TVA, iar în ultimii patru ani a fost reclamată la Curtea Europeană de Justiție pentru întârzierile de peste șase luni la rambursările de TVA. Creăm o procedură simplificată și fără risc ca să ne încadrăm în termenul de 45 de zile pentru rambursarea TVA prevăzut în Codul Fiscal.
În următoarele două-trei luni avem în vedere să reglementăm și să adoptăm altă măsură – toate firmele vor utiliza case de marcat cu jurnal electronic până la finalul primului semestru din 2014, care vor înlocui actualele case de marcat cu role de hârtie. Va fi implementată în etape.
Case de marcat cu jurnal electronic, conectate la un server al administrației fiscale
Agerpres: Cine va avea obligația să o aplice în 2014?
Daniel Chițoiu: În acest an, vor avea obligația să utilizeze casele de marcat cu jurnal electronic marii contribuabili, într-o primă etapă, și contribuabilii mijlocii, în etapa a doua, iar IMM-urile vor utiliza noile case de marcat în a treia etapă, cel târziu în primul semestru din 2014. Pentru dotarea cu noile echipamente, Fiscul va acorda deducere din impozitul pe profit pentru costurile cu noile case de marcat și pentru programul electronic. Costurile sunt estimate la 40 – 60 de euro/echipament.
În prezent, unele hipermarketuri dețin astfel de case de marcat, dar acestea vor fi nevoite să își actualizeze programul informatic. În prezent, avem case de marcat cu role de hârtie. Este foarte greu, verificarea încrucișată se face într-o proporție foarte mică a datelor furnizate de casele de marcat cu datele din evidența contabilă. Practic, sunt ineficiente actualele case de marcat în a depista și combate evaziunea fiscală. Casele de marcat cu jurnal electronic vor fi conectate la un server al administrației fiscale, ca să putem verifica electronic volumul vânzărilor raportate prin evidența contabilă și fiscală cu cele rezultate din înregistrările operațiunilor prin casele de marcat cu jurnal electronic. Este o măsură care va avea un efect foarte mare asupra reducerii evaziunii fiscale. Acum există case de marcat, dar nu avem nici un control asupra datelor înscrise în evidența contabilă cu ce rezultă din casele de marcat. Termenul prevăzut pentru obligativitatea de a păstra rolele de hârtie este foarte scurt, iar inspecția fiscală nici nu ajunge în termenul de păstrare a rolelor. Există și case marcat nefiscalizate în prezent. Când vă duceți să cumpărați ceva vă dă bon, dar casa de marcat nu este înregistrată la organul fiscal.
De asemenea, vom schimba sistemul de penalități. Firmele care nu declară sau declară eronat în mod intenționat obligațiile fiscale vor fi penalizate cu 20% – 50% din suma nedeclarată. Procentul de penalizare va fi aplicat în funcție de valoarea sumei nedeclarate, iar măsura va fi promovată până la finalul lunii ianuarie, în cadrul modificărilor care vor fi aduse Codului Fiscal.
Vom sancționa operatorii economici care nu declară sau declară eronat obligațiile la bugetul general consolidat. Această modalitate de penalizare este reglementată în toate statele UE, noi nu o aveam. Noi avem sancțiune doar în cazul în care merge inspecția fiscală și constată că nu au fost declarate obligațiile fiscale, iar agenții economici plătesc o majorare de întârziere sau o dobândă. Penalitatea de întârziere are rolul de a asigura un nivel concurențial între agenții economici. Firmele nu declară obligațiile fiscale din diverse motive – nu au bani, nu vor să plătească și vin peste cinci luni și declară ce nu au declarat anterior, unii participă la licitații și să nu aibă obligații fiscale neachitate.
Agerpres: În alte state europene această penalizare este mai mare?
Daniel Chițoiu: Da, dar la noi, dacă este descoperită și evaziunea fiscală, prin corelarea sancțiunilor se poate ajunge ca firmele să plătească penalizări de 100%.
Agerpres: Pentru cei corecți vă gândiți la introducerea unor bonusuri?
Daniel Chițoiu: Intenționăm să introducem bonificații de 5% – 10% pentru cei care plătesc în avans impozitele și taxele, după modelul bonusului acordat la plata în avans a impozitelor și taxelor locale. Facem calcule, MFP analizează în acest moment posibilitatea acordării acestei bonificații astfel încât impactul bugetar să fie neutru, bonusurile acordate urmând să fie compensate de scăderea costurilor la împrumuturile Trezoreriei pentru finanțarea deficitului bugetar.
Bonificația de 5% – 10% poate fi aplicată impozitelor și taxelor pentru care se fac plăți în avans, spre exemplu impozitele plătite de persoanele fizice autorizate /PFA/ sau impozitele pe chirii.
2014 – fără impozite și taxe noi
Agerpres: Care vor fi temele principale în discuțiile cu FMI?
Daniel Chițoiu: Este o misiune de evaluare a angajamentelor asumate în acordurile încheiate în această vară cu FMI şi CE. Mandatul de negociere, care va fi acordat mâine în ședința de guvern, nu este de negociere a obiectivelor și clauzelor acordurilor încheiate. Din punct de vedere al unor eventuale alte măsuri de introdus în acorduri nu discutăm nimic la această misiune. Se face o evaluare pe ceea ce ne-am asumat deja. În acest an, așa cum este construit bugetul, nu avem în vedere și nu vom mai introduce nici un impozit și nici o taxă.
Agerpres: Care sunt efectele reducerii TVA la pâine?
Daniel Chițoiu: Sunt pozitive. Avem o îmbunătățire a colectării. O să vedem acum, pe 25 ianuarie, când avem datele și de la cei care declară TVA trimestrial. Pe datele la noiembrie avem o îmbunătățire a colectării TVA cu 10 – 12 puncte procentuale. Datele de la patronate arată o creștere a producției cu 20 – 25%, ceea ce înseamnă că s-a fiscalizat această producție suplimentară. A crescut și numărul producătorilor.
Agerpres: Introduceți neimpozitarea profitului reinvestit?
Daniel Chițoiu: Este o decizie politică care se va lua la nivelul USL. O discutăm și cu partenerii internaționali, pentru că avem angajamentul de a-i anunța despre orice măsură fiscală. Impactul bugetar nu este semnificativ, poate fi compensat de o colectare mai bună a veniturilor. Sper s-o aplicăm din semestrul al doilea, odată cu reducerea CAS. Este o măsură de stimulare economică, de creare de locuri de muncă, de revigorare a producătorilor din România.
