Comisarul european pentru afaceri interne Cecilia Malmstrom a declarat astăzi, cu prilejul prezentării primului raport anticorupţie la nivelul Uniunii Europene (UE), că eforturile pe care România şi Bulgaria le fac pentru a combate corupţia, care sunt evidenţiate în rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), sunt recunoscute şi de acest document al Comisiei, informează Agerpres.ro. „România şi Bulgaria fac obiectului raportului MCV, dar acest lucru este puţin diferit de acela, analizează un set diferit de indicatori, chiar dacă există o oarecare suprapunere. Eforturile pe care România şi Bulgaria le fac de a combate corupţia, care sunt evidenţiate în rapoartele MCV pentru ambele ţări, sunt, bineînţeles, recunoscute şi de noi. Aşa cum am spus la început, multe ţări fac eforturi pentru a combate corupţia, dar nu este de ajuns”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne. Cecila Malmstrom a precizat că există exemple de bune practici în România şi Bulgaria care au fost evidenţiate în secţiunile dedicate celor două ţări.
La nivel general, raportul indică faptul că fenomenul corupţiei afectează toate statele membre ale UE şi costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. De asemenea, documentul menţionează că statele membre au avut numeroase iniţiative în ultimii ani, însă precizează că rezultatele sunt inegale şi că ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea şi pedepsirea faptelor de corupţie.
În raport se arată că atât natura, cât şi nivelul corupţiei, precum şi eficienţa măsurilor adoptate pentru combaterea acesteia variază de la un stat membru la altul. Raportul arată, de asemenea, că merită să se acorde o mai mare atenţie fenomenului corupţiei în toate statele membre.
Acest lucru este ilustrat de rezultatele unui sondaj Eurobarometru, publicat luni, privind atitudinea europenilor faţă de corupţie. Din datele prezentate rezultă că trei sferturi (76%) din europeni cred că fenomenul corupţiei este larg răspândit şi mai mult de jumătate (56%) consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8%) afirmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an.
Una dintre principalele constatări privind tendinţele în materie de corupţie la nivelul UE se referă la aplicarea politicilor de prevenire, de exemplu norme de etică, măsuri de sensibilizare, facilitarea accesului la informaţii de interes public. Există diferenţe considerabile între statele membre în ceea ce priveşte prevenirea corupţiei. În timp ce în unele state membre eficienţa acţiunilor de prevenire a contribuit la consolidarea reputaţiei acestora de ţări în care fenomenul corupţiei este minor, în alte state membre politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal şi cu rezultate limitate.
De asemenea, documentul notează că, în multe state membre, controalele interne privind procedurile desfăşurate de autorităţile publice, în special de autorităţile locale, sunt ineficiente şi necoordonate. În ceea ce priveşte conflictul de interese, se precizează că normele diferă pe teritoriul UE, iar mecanismele pentru verificarea declaraţiilor referitoare la conflictele de interese sunt adeseori insuficiente. Sancţiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate şi adeseori sunt tolerante.
Raportul notează faptul că există anumite deficienţe în supravegherea companiilor de stat, ceea ce măreşte vulnerabilitatea acestora la actele de corupţie. Fenomenul micii corupţii rămâne o problemă larg răspândită doar în câteva state membre.
Raportul cuprinde un capitol special privind achiziţiile publice, care reprezintă un domeniu foarte important pentru economia UE, având în vedere că nivelul cheltuielilor efectuate de entităţile publice pentru achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări este de aproximativ o cincime din PIB-ul UE în fiecare an. De asemenea, achiziţiile publice constituie un domeniu predispus la practici de corupţie. În raport se subliniază necesitatea de a se institui norme de integritate mai stricte în domeniul achiziţiilor publice şi se recomandă măsuri de îmbunătăţire a mecanismelor de control într-o serie de state membre.
