În timpul studenţiei, tinerii sunt interesaţi să facă bani de buzunar. Cei care au stofă de antreprenori şi vor să îşi înfiinţeze o firmă trebuie să ştie că pot beneficia de reduceri de taxe oferite de guvernul român.
Ca să reuşeşti într-o afacere, trebuie mai întâi să fii informat. În Hotărârea de Guvern nr. 166/2003 sunt prevăzute facilităţile acordate studenţilor care doresc să îşi deschidă propria afacere. Ca să beneficieze de reducerile de taxe, tinerii trebuie să aibă sub 30 de ani, să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate din România, să fie în anul II de studiu şi să fi promovat obligaţiile prestabilite de senatul instituţiei de învăţământ superior. Cu aceste condiţii îndeplinite, studentul interesat să îşi deschidă o afacere nu mai este obligat să plătească taxele de înfiinţare ale firmei, de aproximativ 500 de lei. Singurele taxe pe care acesta rămâne să le plătească sunt taxa judiciară de timbru şi de timbru judiciar, respectiv taxa de verificare şi/sau rezervare firmă şi/sau emblemă. În loc de 550 de lei, studentul va plăti în jur de 100.
Ca să poată sprijini cât mai mulţi studenţi, guvernul a hotărât să acorde aceste reduceri de taxe o singură dată unui student. Tinerii trebuie să ştie că pot să înfiinţeze o firmă individual sau alături de alţi colegi care întrunesc condiţiile prezentate anterior. Administratorul firmei poate însă să fie şi o persoană care nu îndeplineşte aceste condiţii. Acest lucru este posibil pentru că Legea nr. 31 din anul 1990 nu obligă administratorul firmei să fie şi acţionar sau asociat. Totodată, studenţii trebuie ca în termen de trei ani de la data constituirii firmei să nu cesioneze nici măcar parţial vreo parte socială sau vreo acţiune. În caz contrar, ei trebuie să achite 100% din valoarea sumelor scutite de plată. HG nr. 166/2003 este valabilă doar pentru studenţii români.
Studenţii craioveni nu ştiu de aceste reduceri de taxe
Majoritatea studenţilor craioveni nu ştiu că pot beneficia de aceste reduceri. Deşi ei ar trebui să fie beneficiarii acestor facilităţi, nivelul de informare nu este foarte ridicat şi aşa se face că tinerii nu au auzit de ele şi, în consecinţă, nici nu trage folos de pe urma lor. Andreea Dicu, studentă în anul II la Facultatea de Litere din Craiova, spune că nu ştia că poate beneficia de aceste reduceri: „Nu cred că a fost atât de mediatizat subiectul şi poate de asta nici nu ştiu, dar mi se pare un lucru bun pentru tineri să-şi deschidă o afacere de la vârsta asta. Prin aceste reduceri, guvernul îi încurajează şi pe cei care nu îşi permit financiar să îşi deschidă o afacere. E bine că banii ajung la studenţi şi că guvernul investeşte în oamenii cu potenţial“.
Cristiana Popa, studentă la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, tot în anul al II-lea, nu ştia nici ea de aceste înlesniri: „Nu ştiam de acest lucru. Lipsa de informare este o problemă la nivel universitar în toată România. Ar trebui să se organizeze campanii în care studenţii să fie puşi în temă cu aceste lucruri. Mi se pare încurajator pentru tinerii care visează să devină antreprenori şi avem mare nevoie să fim susţinuţi ca să putem să ne câştigăm pâine după ce terminăm o facultate“.
Nici Mihai Nuţu, student în anul al III-lea tot la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Specializarea Management şi Marketing, nu a auzit până acum de aceste reduceri, deşi este la o facultate care îl pregăteşte să lucreze în domeniul afacerilor: „Nu ştiam că pot beneficia de aceste reduceri. Mă gândesc că dacă eu, student la Management şi Marketing, nu ştiu, cu atât mai puţin a aflat de acest lucru un student la Facultatea de Litere. Trebuie să ne informăm singuri, dar, fiind vorba de o facilitate valabilă doar pe timpul studenţiei, cred că ar trebui să fim informaţi şi la facultate“.
Şi-a pus pe picioare o afacere în timpul studenţiei
Cu sau fără reduceri de taxe, există şi la noi în oraş tineri care îşi urmează pasiunea şi care câştigă bani făcând ceva ce le place. Andreea Melinescu este studentă în anul III la Facultatea de Agricultură şi Horticultură din Craiova, Specializarea Peisagistică, şi are o florărie. Ea nu a putut să beneficieze de aceste reduceri de taxe pentru că ar fi trebuit să transfere firma pe alt nume, neavând domiciliu unde să-şi facă sediul. Chiar şi aşa, Meli, cum îi spun colegii, este un exemplu că dacă vrei se poate. Ideea de a-şi transforma pasiunea în afacere a apărut în timpul unei perioade de practică, când a descoperit ce înseamnă o astfel de afacere. „Ideea de a deschide o florărie îmi plăcea foarte mult, aşa că am vorbit cu câţiva prieteni care au fost entuziasmaţi de ideea mea şi asta m-a ajutat mult să realizez ceea ce îmi propusesem“. După multe bătăi de cap, dar susţinută în permanenţă de mama sa, Meli a reuşit să îşi pornească afacerea în timpul facultăţii şi nu după terminarea acesteia, aşa cum se aştepta ea. Fata a învăţat că pentru a-şi mulţumi clienţii trebuie să muncească din greu: „Încerc ca la fiecare comandă să dau tot ce pot şi să aduc ceva nou în acest domeniu. Timpul de execuţie variază de la o comandă la alta. Poţi face un buchet simplu într-un minut sau poţi face aranjamente pentru nuntă sau pentru botez în 12 ore“. Despre cum reuşeşte să aibă grijă şi de afacere, şi să nu neglijeze facultatea, tânăra ambiţioasă are un răspuns pe măsură: „Am învăţat că ziua are 24 de ore, aşa că poţi să le faci pe toate. Facultatea se îmbină perfect cu businessul, pentru că învăţ lucruri pe care mai apoi le aplic în afacerea mea“.
Odată cu acestă afacere, Meli a învăţat ce înseamnă bucuria banului câştigat cu sudoarea frunţii tale şi cât de important este să fii serios în afacerea pe care o conduci: „Te simţi foarte bine când oamenii îţi apreciază muncă. Însă, este necesar să fii conştient că trebuie să fii din ce în ce mai bun şi lucrurile pe care le faci trebuie să evolueze şi să fie din ce în ce mai deosebite“.
Acum, la aproximativ o jumătate de an de când a pus pe picioare propria afacere, fata înfrumuseţează cu florile aranjate cu migală de mâinile ei decorul unor evenimente din oraş.
Doi masteranzi craioveni transformă hârtia în artă
Andreea şi Marian Valentin Nicolin sunt alţi doi tineri din Craiova care trăiesc din propria afacere. Probabil vă întrebaţi ce fac? Ei bine: transformă hârtia în artă! Mai exact, confecţionează genţi din hârtie pe care le comercializează la târgurile cu specific hand-made, prin intermediul prietenilor şi internetului, deşi nu au făcut din asta o afacere propriu-zisă. Când au început să confecţioneze genţile din hârtie, cei doi tineri erau studenţi în anul III, la Facultatea de Litere. Între timp, s-au căsătorit şi acum sunt masteranzi. Ideea genţilor de hârtie a venit de la o prietenă, spune Andreea: „Prima geantă de hârtie am văzut-o la o prietenă, care la rândul ei văzuse la altcineva, iar acel cineva văzuse pe internet. Încă nu am descoperit cine a inventat aceste genţi. Mi s-a părut foarte interesant pentru că acest tip de geantă se poate asorta la orice, aşa că, împreună cu prietenul meu, am început să caut pe internet informaţii despre tehnica împletirii hârtiei, care se pare că este o tehnică foarte veche, şi aşa am făcut împreună prima geantă din reviste“.
Tinerii pun accentul pe calitate şi realizează cu meticulozitate fiecare obiect. Ei susţin că lucrează la o geantă mai multe zile, în funcţie de modelul şi mărimea fiecăreia. Cei doi masteranzi se ocupă de mica lor afacere doar în timpul liber. Deşi până acum nu s-au gândit să profite de reducerile de taxe, tinerii spun că este un lucru bun că guvernul are astfel de iniţiative şi într-o zi poate o să beneficieze şi ei de acest lucru în mica lor afacere.
Reduceri de taxe de care pot beneficia studenţii la înfiinţarea firmei
Taxa plătită pentru autorizarea funcţionării solicitate comercianţilor la constituire; taxele achitate pentru procedura de înmatriculare a firmei respective de către Oficiul Registrului Comerţului; tariful pentru obţinerea autorizaţiei de desfăşurare a unor activităţi economice în mod independent eliberate de administraţia publică locală; taxele achitate pentru asistenţa oferită de angajaţii Oficiului Registrului Comerţului; taxă plătită pentru publicarea deciziei de înmatriculare a întreprinderii în Monitorul Oficial, partea a IV-a, de către judecătorul-delegat din cadrul ONRC.
