Nu de puţine ori, Căminul pentru Persoane Vârstnice (CPV), aflat în subordinea Consiliului Local Craiova, a fost ocupat la capacitate maximă. În astfel de situaţii, cei care au avut nevoie urgentă de o asemenea instituţie pentru a interna un bunic sau un părinte aflat într-o situaţie delicată s-au lovit de lipsa unei alternative. Cei mai mulţi craioveni ştiu de existenţa unui singur cămin privat în Craiova, în realitate însă, sunt peste zece astfel de cămine sociale, fiecare cu propriile tarife şi condiţii. Nici măcar instituţiile abilitate din oraş care ar trebui să verifice şi să autorizeze aceste aziluri nu ştiu numărul exact al acestora. Cele mai multe nu au nici un fel de plăcuţă prin care trecătorii să ştie că acolo îşi desfăşoară activitatea o instituţie de ocrotire socială, nu au autorizaţii de funcţionare, nu sunt acreditate de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj.
Sunt sute de persoane vârstnice, singure, bolnave, care aleg să îşi dea pensia doar pentru ca să aibă cineva grijă de ei. Alţii preferă să nu devină povară pentru copii sau nepoţi şi doresc să fie internaţi în centre speciale de îngrijire. O soluţie ideală şi extrem de simplă la prima vedere, în realitate, este o adevărată problemă.
În Gorj, funcţionează două aziluri private
Pentru gorjenii care doresc să nu devină o povară pentru familiile lor, există două cămine de bătrâni private. Unul dintre acestea se află la Săcelu, iar celălalt la Novaci. Căminul de bătrâni de la Săcelu este administrat de Asociaţia „Pro Satul“ şi este acreditat de către Agenţia de Prestaţii Sociale şi Inspecţie Socială Gorj. Instituţia oferă 25 de locuri persoanelor vârstnice, iar în prezent aproape toate sunt ocupate. „Căminul de bătrâni de la Săcelu este acreditat din 27.02.2012 şi oferă servicii pentru 25 de beneficiari, fără nici un fel de discriminare. Cererile se depun de către viitorii beneficiari sau de familiile aparţinătoare. Costurile diferă în funcţie de starea de sănătate şi de asistenţa de specialitate de care are nevoie o persoană. Primesc trei mese pe zi, dintre care două mese calde. Centrul este deservit de zece angajaţi şi funcţionează într-o vilă cu 11 camere. Au sală de mese, sală de tratamente şi alte dotări“, a declarat Janina Bădiţa, funcţionar în cadrul Agenţiei de Prestaţii Sociale Gorj.
Al doilea centru se află în oraşul Novaci şi dispune de 30 de locuri. Dintre acestea, în prezent sunt ocupate 22. Căminul de bătrâni de la Novaci este administrat de Asociaţia „Sfântul Toma“ din Ilfov, care a depus la sfârşitul anului trecut dosarul pentru acreditare la Agenţia de prestaţii sociale din judeţul respectiv. „Este căminul care a fost administrat de Consiliul Local Novaci, care însă nu şi-a mai putut permite să finanţeze o astfel de instituţie. Din 29 august 2013 s-a redeschis. Au avut hrana asigurată în sistem catering, iar acum au bucătăreasă. Căminul este deservit de 11 salariaţi ai asociaţiei. Noi am fost în iarnă şi le-am dus pachete bătrânilor. Nu mai ştiu exact care este situaţia acum. Au mai avut o solicitare legată de alimentarea cu energie electrică, întrucât este capăt de reţea. Contribuţia proprie pentru fiecare bătrân este între 1.000 şi 1.300 de lei, în funcţie de serviciile de care are nevoie“, a precizat primarul oraşului Novaci, Dumitru Leuştean.
DSP Dolj ştie doar de existenţa a trei cămine
Am încercat să aflăm şi situaţia căminelor pentru persoane vârstnice din judeţul Dolj, însă ne-am lovit de o problemă. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj au menţionat că ştiu de existenţa a trei cămine pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, care au obţinut şi autorizaţie din partea instituţiei. În realitate însă, la o simplă căutare pe internet sau la recomandările persoanelor care ştiu de existenţa acestor aziluri, am descoperit că există peste zece astfel de centre sociale (pe lângă Hanul Doctorului, în cartierul Barieră, la Şimnic, în cartierul Rovine etc.), fiecare cu tarife diferite, de la 45 la 60 de lei pe zi. În cele mai multe din aceste centre, bătrânii sunt cazaţi chiar şi câte şase în cameră. „Căminul pentru Persoane Vârstnice de Stat, Casa de la «Speranţa» şi alt cămin aparţinând societăţii Fortismed au depus la noi solicitări pentru obţinerea autorizaţiilor. În afara celor trei centre, ştim de existenţa centrelor medico-sociale din judeţ, de la Filiaşi, Malu Mare. Pe lângă acestea, am fost informat că există pensiuni pentru îngrijirea vârstnicilor, care au alt statut, acestea nu au personal medical angajat“, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt la DSP Dolj.
Şi AJPIS Dolj ştie de existenţa a două cămine pentru bătrâni
Am încercat apoi să aflăm de la reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială câte centre pentru persoane vârstnice există. Şi aici, aceeaşi problemă. Reprezentanţii acestor aziluri au „omis“ să anunţe pe cei care până la urmă trebuie să îi acrediteze că desfăşoară activitate în domeniul serviciilor sociale destinate bătrânilor.
„Nu avem în evidenţa noastră decât Centrul pentru Persoane Vârstnice din Craiova, mă refer la cel de stat, aflat în subordinea Primăriei Craiova, şi pe cel de la Malu Mare, deschis în urmă cu câteva luni. De asemenea, ştim că altul este în curs de acreditare şi se află pe raza comunei Bistreţ. Atragem atenţia tuturor celor care desfăşoară astfel de activităţi să ne contacteze în cel mai scurt timp posibil pentru a solicita acreditare pentru servicii sociale“, a menţionat Marius Simcelescu, director AJPIS Dolj.
Un medic trebuie să ofere asistenţă la 25 de bolnavi pe tură
Instituţiile de control trebuie să descopere toate firmele care funcţionează după cele două coduri CAEN (8790 şi 8730, n.r.) după care toate aceste imobile pot desfăşura activitate ca şi cămin de bătrâni sau cămin pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure sau alte activităţi de asistenţă socială cu cazare. Pentru a se acredita, paşii sunt extrem de mulţi, de la obţinerea tuturor avizelor de la Gaze, Apă, Electrica etc., apoi la DSP, Pompieri, Mediu, apoi fişă de autoevaluare, statutul societăţii, normatorul de standard de cost. Există apoi prevederi stricte pentru căminele pentru persoane vârstnice: un medic trebuie să asigure asistenţă la 25 de paturi, un cadru sanitar la 15 paturi pe fiecare tură, o infirmieră să asigure asistenţă la 12 paturi pe tură. Sunt apoi reguli privind personalul TESA.
„Acreditare pentru cămine de bătrâni private nu vom obţine în veci…“
Patronii unor astfel de cămine de bătrâni din Craiova susţin că şansele de a se acredita sunt aproape nule şi tocmai de aceea funcţionează ca pensiuni. „Acreditare pentru cămine de bătrâni private nu vom obţine în veci, nu ştiu dacă există în ţară cămine private acreditate, care în consecinţă să aibă toate avizele necesare. M-am luptat ani să obţin licenţa de la Pompieri, însă regulile sunt foarte rigide. Imobilul trebuie să aibă lift, patru uşi de evacuare, coridoare pentru tărgi. Noi, de exemplu, nu am obţinut toate avizele, deoarece coridorul trebuia să fie mai lat cu 16 centimetri. Având în vedere că acest imobil l-am achiziţionat gata construit, este practic imposibil să respectăm toate normele cerute de lege. Sunt persoane în Dolj care au adus proiecte după norme europene, dar care nu s-au potrivit cu normele româneşti… Am toate avizele în regulă, mai puţin de la Pompieri, şi, în consecinţă, nu am şanse să obţin autorizaţie. La fel ca şi alţi colegi care desfăşoară activităţi şi servicii sociale destinate vârstnicilor, funcţionăm ca pensiuni sau fundaţii. Pensiunile funcţionează pe proprie răspundere în general, garantând că oferă consultanţă medicală în caz de urgenţă şi astfel nu au nevoie, de exemplu, ca acele coridoare să aibă o anumită lăţime“, a povestit unul dintre administratorii unei pensiuni destinate persoanelor vârstnice din Craiova, dar care a preferat să îşi păstreze anonimatul.
Un azil de patru stele pentru 56 de persoane va fi gata până în vară
În numai câteva luni, va fi gata alt cămin pentru persoane vârstnice, în cartierul Romaneşti. De această dată, imobilul a fost construit de la temelii, după un proiect elveţian, arhitect fiind un canadian, proiectul fiind agreat însă şi de un grup de proiectanţi din Craiova. Azilul (Locuinţe pentru persoane vârstnice – n.r.) este construit de Fundaţia Ethos.
„Proiectul a fost iniţiat prin 2008, însă, din lipsa finanţării, am renunţat la el, până în 2012. Încă de la faza de proiect am încercat să obţinem toate avizele, am început o investiţie amplă, am demarat de la zero. Nu este uşor, este o muncă extrem de solicitantă, însă atunci când o faci cu pasiune, orice pare simplu şi uşor. De la simple avize de la Apă, Gaze, Electrica, la avize de la Inspecţia Muncii, Inspectoratul de construcţii, ISU, DSP, DSV, Mediu etc. Are o capacitate de 56 de locuri, pe două niveluri. Va fi, fără modestie, cotat undeva la patru stele. Am vrut să construim ceva cu totul deosebit, în consecinţă am depăşit valoarea propusă iniţial, cu mult. La subsol am construit aşa cum prevăd normele de la Pompieri şi un buncăr pentru aproximativ 60 de persoane. Camerele sunt prevăzute pentru una, maximum două persoane. Sunt dotate cu sisteme de avertizare în cazul în care vârstnicii au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă, la fel şi holurile. Băile au dotări de ultimă generaţie, fără borduri înalte la căzi, acestea fiind montate în podea cu sisteme de scurgere speciale, cu uscător şi duşuri speciale, cu încălzire în pardoseală. Cel care finanţează aceste proiecte realizate de-a lungul timpului în Craiova este cetăţean elveţian, persoană care nu a făcut rabat de la calitate“, a povestit Emanuel Cucu, directorul Fundaţiei Ethos.
Nu s-au gândit doar la condiţiile materiale pe care să le ofere vârstnicilor, s-au gândit şi la latura umană. Au construit acest azil într-o zonă în care acelaşi elveţian a ridicat locuinţe pe structură de lemn pentru toţi angajaţii săi.
„Cei care ajung într-un cămin pentru persoane vârstnice au nevoie, înainte de orice, de companie, să fie integraţi în societate“, a adăugat directorul Ethos.
Nu s-au gândit până în acest moment la taxele pe care le vor percepe, vor să găsească soluţii pentru a veni în sprijinul vârstnicilor care trăiesc în mare parte din pensii extrem de modeste.
