Numărul 2 (126) al revistei de cultură „Scrisul Românesc“ (director Florea Firan) se deschide cu editorialul semnat de directorul revistei „Constantin Brâncuşi – aforisme, texte, cugetări“, marele sculptor oltean fiind omagiat în aceste zile, el fiind născut pe 19 februarie 1876.
Tot pe 19 februarie este omagiat şi scriitorul Marin Sorescu (el fiind însă născut, de fapt, pe 29 februarie), iar în acest număr este publicat: un interviu cu Marin Sorescu realizat în 1978 de Carmen Firan („Scrisul se învaţă şi este o profesiune“), cât şi un „Jurnal inedit“ Marin Sorescu (din arhiva prof. univ. dr. George Sorescu, fratele mijlociu al poetului).
În cele 32 de pagini, semnează 40 de nume de scriitori, critici, alţi colaboratori fideli revistei, subiectele abordate fiind diverse, interesante, actuale. Cităm câteva: „Cu privire la unele forme culturale de azi“ (Gabriel Coşoveanu), „Două poveşti de la malul Mării Negre“ (Adrian Cioroianu), „Enigmaticul“ (D.R. Popescu), „O hermeneutică în timp“ (George Sorescu), „Doris Lessing, in memoriam“ (Dumitru Radu Popa), „Eugen Simion, de la Est la Vest şi înapoi“ (Marian Victor Buciu), „În miez de stagiune“ (Ion Parhon). Poezia este reprezentată de Traian T. Coşovei (in memoriam), Carmen Firan, Elena Ştefoi, iar proza – de Viorel Forţan, Radu Polizu, Adrian Sângeorzan şi Alexandru Oprescu (debut).
Totodată, redacţia revistei propune pentru Colocviile Scrisul Românesc 2014 (Craiova, octombrie ) o temă interesantă, „De la cenzura impusă la autocenzură“. Şi acest număr al revistei este tipărit, ca de obicei, în condiţii deosebite la Tipografia de Sud.
Ramuri, o nouă concepţie grafică
Începând cu numărul pe ianuarie acest an, revista Ramuri apare sub coordonarea noului redactor-şef, Gabriel Coşoveanu. Acesta a explicat în primul număr din acest an că „Ramurile“ îşi „schimbă concepţia grafică, îşi reordonează setul de colaboratori, fără a revizui, în vreun fel, ideea necesităţii unui relief valoric clar marcat. Echipa redacţională a resimţit drept oportună primenirea, ca expresie a nevoii crescânde de vizibilizare impuse, cu necruţător pragmatism, de lumea contemporană. Noutăţile propuse vor fi treptat descoperite de fidelii noştri cititori, dar şi de eventualii curioşi, mânaţi în luptă de stratul vizibil“.
Alexandru Niculescu publică: „In memoriam Cicerone Ioniţoiu“ (1924-2014), Gabriel Coşoveanu: „Despre cultura controversei“, Nicolae Prelipceanu: „Criminalii statistici“, Cătălin Davidescu: „Mihai Ţopescu – stările de agregare ale sacrificiului“, Gabriela Gheorghişor: „Amarcord-ul lui Ştefan Agopian“. Dintre alte multe materiale interesante, reţin atenţia şi câteva inedite „Pagini de jurnal“ (Gabriel Dimisianu, Gheorghe Grigurcu), „Spirit american“ (de Daniela Firescu), „Poeţi sapienţiali din epoca abbasidă“ (750-1258): Abu Nuwas, Al-Mutanabbi, al-Ma‘arri, Ibn al-Farid (de Grete Tartler), un interviu cu scriitorul româno-american Andrei Codrescu („România se reorientează economic, oarecum ca restul lumii, dar fără cultură“). Rubrica de poezie este susţinută de Gabriel Chifu, Doina Pologea şi Constantin Oprică.
Ca şi numărul din ianuarie, Ramurile din februarie este de citit!
