Prin praful zilnic şi sărăcie, printre instituţii cenuşii vândute politic şi uneori cu dorinţa de a o apuca la sănătoasa, în Oltenia avem o mână de tineri care fac tot ce pot pentru ca lumea şi lucrurile din jurul lor să se schimbe. Este lumea în care trăiesc şi pe care nu o mai vor politizată, ci umanizată.
Oltenia este şi bucăţica lor de ţară. Încă sunt multe de făcut, iar ei sunt tinerii care nu fac parte din categoria creierelor furate de Occident şi pe care încă ne putem baza. Şi ei, la rândul lor, spun ceea ce Noica a rostit, înainte de ’89: „Partea frumoasă cu România este că, aici, totul e încă de făcut“. E de făcut ceva, în toate domeniile. Este de condamnat faptul că tinerii buni nu sunt folosiţi pentru progres, autorităţile nu le dau crezare, nu le oferă şanse. Ionuţ, Oana, Robert, Ionuţ sunt nume comune care poate nu vă spun nimic, însă în spatele acestor nume se găseşte o parte din elita Olteniei şi viaţa de mâine a acestei zone. Pe noi ne interesează ce gândesc aceşti tineri. Ar trebui să ne intereseze pe toţi câtă încredere mai au ei în această zonă şi în autorităţile care o reprezintă. Şi, cel mai important, care sunt soluţiile pe care ei le propun pentru un viitor mai bun.
„În Craiova nu este nevoie numai de oameni noi, ci de potențial nou“
Unul dintre aceştia este Robert Lupiţu, absolvent al Universităţii din Craiova, fost vicepreşedinte al Uniunii Studenţilor din România, masterand la Universitatea din Bucureşti şi editor la Centrul de Analiză şi Studii de Securitate.
Tânărul din Craiova consideră că Bănia a pierdut mult în competiția cu celelalte orașe mari din România şi este de părere că Bucureștiul, Clujul și Timișoara o duc mult mai bine decât noi. Îl întreb pe Robert cum vede el mersul oraşului, iar răspunsul lui este unul sigur: „Situația actuală aș caracteriza-o astfel: excesiv de politizată. Nivelul de șomaj este ridicat, condiții pentru investitori nu există, mediul universitar se luptă să supraviețuiască, studenții în general nu sunt interesați de facultate, ci doar de diplomă, iar cei care doresc să performeze, fie nu sunt încurajați, fie pleacă din oraș, fie sunt nevoiți să se identifice cu o formă sau alta politică“.
Ceea ce îl face, însă, pe tânăr să creadă într-un viitor mai bun este potenţialul tinerilor care vor să mişte lucrurile, să treacă dincolo de corupţie şi de politizare. Spune că ceea ce îi lipseşte cel mai mult oraşului nostru este schimbul de generații și de mentalitate: „Nu este nevoie numai de oameni noi, ci de potențial nou“. Cât despre viitorul pe care îl va avea Craiova, Robert este de părere că oraşul va fi ceea ce vom face noi din el.
Tinerii nu mai vor o Oltenie politizată
Ionuţ Budişteanu este tânărul din Râmnicu Vâlcea care a uimit pe toată lumea cu invenţiile sale şi a fost nominalizat în cadrul topului celor mai influenţi adolescenţi din 2013, publicat de revista Time. Băiatul, student acum în anul I la Facultatea de Informatică, este de părere că Oltenia se poate schimba numai prin modernizare, muncă, tehnologie şi educaţie. În principiu, oltenilor le lipseşte încrederea de sine, după cum spune băiatul.Optimist că viitorul va aduce lucruri mai bune în regiunea noastră, tânărul spune că şcoala ar trebui să îl înveţe pe un tânăr ca, după cele 12 clase, să ştie să facă în viaţă ceva concret. „Majoritatea absolvenţilor au doar cunoştinţe despre relaţia Otiliei Mărculescu cu Felix sau despre Ion al Glanetaşului. În afară de acest lucru, şcoala încearcă să uniformizeze studenţii, să îi considere identici“.
„Lipsește o voce care să spună ce ne doare“
Oana Camelia Mic este studentă la Facultatea de Medicină din Craiova, coordonator de proiecte Salvaţi Copiii, filiala Dolj, şi a fost desemnată voluntarul anului 2012 în domeniul activismului civic şi drepturile omului. Totodată, este vicepreşedinta Uniunii Studenţilor din Romania (USR) şi preşedinta Organizaţiei Studenţilor Farmacişti din Craiova.
Tânăra este de părere că oraşul nostru are mult potențial, dar acesta nu a fost încă exploatat. Este un oraș care nu a reușit să se dezvolte în același ritm, în care au făcut-o marile orașe. Împiedicată de tot felul de bolovani instituţionali în demersurile sale, Oana spune că, de multe ori, s-a gândit să plece din Craiova, în alt oraș, în altă țară. Totuşi, este aici şi asta pentru că a învățat că până și cea mai aprinsă culoare politică sau cea mai influentă putere tace când spui și faci lucrurile cum trebuie.
Fata este de părere că lipsesc multe din Craiova. „Lipsește o voce a Craiovei care să spună ce ne doare, care sunt problemele, ce ne deranjează, de ce ni se promit lucruri sau de ce se afirmă că s-au făcut lucruri, de ce am investit milioane de euro într-un centru multifuncțional în care nu se întâmplă nimic vizibil de trei luni, de ce se sparge și se asfaltează aceeași stradă de trei ori într-o lună, de ce nu se investește în tineri și de ce nu le pasă de ei“.
„Trebuie să ceri de mai multe ori până când ești auzit“
Oana spune că în oraşul nostru, ceea ce fac și reprezintă studenţii nu interesează pe nimeni. „În Craiova, trebuie să ceri ca să primești și trebuie să ceri de mai multe ori până când ești auzit, trebuie să îi faci să înțeleagă că trebuie să le pese de noi și că trebuie să asculte de noi. Puterea nu stă într-un om, susținut politic, financiar sau prin alte mijloace, puterea stă în noi toți, care trebuie să acționăm, să venim cu soluții, să îi tragem de mână când greșesc și să nu îi lăsăm să ne conducă prost și să ne facă rău, indiferent de ce domeniu sau instituție vorbim“.
Tânăra îşi doreşte ca în 2020, Craiova să fie condusă de oameni capabili: „Pentru acest lucru trebuie să ne implicăm toți, iar cei care sunt astăzi în funcțiile-cheie trebuie să înțeleagă că puterea aparţine de fapt societăţii“.
„Avem nevoie de o dezvoltare culturală mai mare“
Oltean şi el, Ionuţ Voinicu este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina. Băiatul ne-a făcut să fim mândri că suntem olteni atunci când a câştigat medalia de argint la Olimpiada de Ştiinţe ale Pământului din Mysore-India. L-am întrebat şi pe el ce părere are despre situaţia în care se află Oltenia acum, dar şi cum vede el viitorul. Băiatul consideră că nu mentalitatea este responsabilă de performanţele unei regiuni, ci mediul în care cresc copiii acelei regiuni. „În Slatina, eu observ o decădere masivă a noilor generaţii
raportându-ne la cele vechi, copiii nu mai sunt aşa de dornici să înveţe, nu mai respectă regulile, nu îşi mai fac temele şi nu au remuşcări“.
Ionuţ este de părere că avem nevoie de o dezvoltare culturală mai mare, pentru că „majoritatea preferă pseudocultura sau, mai bine zis, incultura“.
