4.2 C
Craiova
luni, 25 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateRectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor: „Am optat să dăm burse mai mici la mai mulţi studenţi“

Rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor: „Am optat să dăm burse mai mici la mai mulţi studenţi“

Rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor, a acordat un interviu GdS în care a vorbit despre taxele de studiu, cuantumul burselor, dotarea bibliotecilor. Proiectele de modernizare, conectarea Universităţii din Craiova la piaţa muncii, dar şi posibilitatea introducerii examenului de admitere au fost alte subiecte aduse în discuţie.

Ana-Maria Predilă: Este un obiectiv din planul managerial care v-a pus probleme până acum în realizarea lui?

Claudiu Dănişor: Toate mi-au pus oarecum probleme, pentru că bugetul pe care Universitatea l-a avut s-a diminuat cu  25% faţă de perioada în care am realizat programul managerial. În acest moment, Universitatea s-a echilibrat din punct de vedere bugetar, a început să finanţeze din fonduri proprii cercetarea tinerilor.

A.M.: Studenţii craioveni primesc printre cele mai mici burse din ţară, în comparaţie cu bursele studenţilor din Cluj, Bucureşti, Braşov. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?

C.D.: Universitatea primeşte, în funcţie de studenţi un fond de burse. Acest fond este repartizat apoi pe facultăţi de către rectorat în funcţie de anumite criterii. În funcţie de acestea noi avem două posibilităţi, fie să dăm burse mai mari la mai puţini studenţi, fie să dăm burse mai mici la mai mulţi studenţi. Noi am optat pentru a doua variantă, pentru că în zona noastră sunt foarte mulţi studenţi sărmani. Nu cred că este bine din partea Universităţii să dea burse mari câtorva, în loc să dea ajutor mai multora. Bursele la noi sunt mai mici, pentru că oferim mai multe. Nu putem să ne comparăm ca regiune nici cu Timişoara, nici cu Bucureştiul, nici cu Clujul pentru că sunt regiuni mult mai bogate ca noi.

A.M.: Foarte mulţi tineri termină acum facultatea, fac studii de master, dar nu reuşesc să se angajeze în domeniul pe care l-au studiat. Este Universitatea conectata la piaţă prin alegerea corespunzătoare a programelor de studii ?

C.D.: Universitatea are un parteneriat strategic cu cei mai importanţi angajatori din zonă. În cadrul comisiilor de calitate de la nivelul universităţii participă ca membru permanent domnul Constantin Popeci. La fiecare specializare avem încheiate parteneriate. De exemplu, la specializarea automobile, avem un parteneriat cu Ford şi Renault Technologie. Celor de la Ford le oferim studii de limbă străină pentru angajaţi. Avem cinci masterate cu Pirelli, avem masterat cu Renault Technologie, cu Uniunea Naţională a Avocaţilor. Am organizat trei forumuri economice regionale cu oameni de afaceri din zona Olteniei şi nu numai. Însă, piaţa muncii este într-un proces de reformare şi nici angajatorii nu ştiu foarte bine cum ar trebui să le pregătim viitorii angajaţi.

„Am calculat o taxă care să ne permită la limită să şcolarizăm studentul“

A.M.: Universitatea din Craiova este una dintre instituţiile de învăţământ superior de stat care are printre cele mai mari taxe de studiu. Studenţii craioveni care trebuie să îşi plătească facultatea trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar decât cei din Cluj, Sibiu sau Timişoara. Cum comentaţi acest lucru?

C.D.: Este vorba numai de anumite specializări, pentru că la altele avem şi taxe mai mici. Taxele depind de ce tip de studii oferim. Acolo unde oferim calitate superioară, cerem şi taxe mai mari. Statul român a calculat în urmă cu trei ani că un student la ştiinţe umaniste costă o univesitate 3.150 de lei pe an. Noi avem o taxă aproape la toate facultăţile de 3.000 de lei. Noi am calculat o taxă care să ne permită la limită să şcolarizăm studentul. Aceste taxe au o fundamentare economică, dar şi un socială. Ca să sprijinim studenţii, oferim reduceri de taxe, îi scutim pe unii de taxele de cămin, le mai dăm câte o bursă de solidaritate, acum le facilităm creditarea pentru a-şi face studiile. Am scăzut taxele la Facultatea de Agronomie, unde vin mulţi copii din mediul rural.

A.M.: Bibliotecile Universităţii din Craiova arată mai degrabă ca nişte cămăruţe cu cărţi, iar majoritatea studenţilor se plâng că, de cele mai multe ori, nu găsesc cărţile de care au nevoie. V-aţi gândit să faceţi o bibliotecă aşa cum au universităţile din Occident?

C.D.: În ceea ce priveşte biblioteca din clădirea centrală a Univesitaţii, corpul A al clădirii care urmează să fie consolidat are prevăzut în proiect o bibliotecă nouă pe care, din păcate, nu am reuşit să o facem pentru că nu am mai avut bani. Statul a sistat finanţarea pentru reabilitarea clădirii centrale, dar sper să ne descurcăm să o facem cu fonduri europene începând din acest an. Biblioteca Universităţii din complexul studenţesc de la Automatică şi Inginerie Electrică, care acum deserveşte toate facultăţile tehnice, este la standarde europene. Biblioteca de la Drept, care deserveşte toate ştiinţele sociale, mai puţin Ştiinţele Economice şi Literele, se ridică şi ea la standardele europene. Anul trecut, statul român nu a dat nici un ban pentru dotarea bibliotecilor.

„Trei corpuri de clădire trebuie consolidate pentru că au un risc seismic ridicat“

A.M.: De câteva luni studenţii au rămas fără cabinetul medical studenţesc. Când o să fie gata noul sediu?

C.D.: Nu noi suntem responsabili de acest lucru. Noi le-am plătit întreţinerea în acea clădire din complexul de la Agronomie un an. Clădirea a fost retrocedată Mitropoliei, care a lăsat-o în folosinţă cabinetelor medicale studenţeşti un an, apoi gratuitatea a încetat. Noi le-am oferit spaţii în Căminul 9, care nu sunt la fel de bune, dar sunt date în folosinţă gratuit. Universitatea are un cabinet stomatologic în noul sediu al Facultăţii de Drept şi câţiva medici generalişti care asigură în căminele studenţeşti asistenţă medicală de urgenţă gratuită. Aceste persoane au un program afişat pe site-ul Universităţii.

A.M.: Studenţii Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale au un sediu dotat şi sunt invidiaţi de studenţii care învaţă în sediul central. Când va aplica Universitatea la un proiect similar?

C.D.: Problema a fost că Universitatea pe clădirea centrală nu a putut să aplice pentru că restaurarea clădirilor de patrimoniu nu a fost accesibilă decât administraţiilor publice centrale şi locale şi cultelor religioase, nu şi universităţilor. Clădirea veche a Universităţii este într-un proces de consolidare, iar până în prezent au fost realizate patru etape din şapte. Urmează corpul A de clădire, unde a funcţionat Facultatea de Litere, şi care este dezafectat în acest moment. Avem un contract în derulare numai că finanţarea publică a fost sistată. Dacă o să fim eligibili de direcţia de restaurare a clădirilor de patrimoniu vom, aplica. Deocamdată, ghidurile nu sunt publicate. Avem trei corpuri de clădire care trebuie consolidate pentru că au un risc seismic ridicat, de aceea Facultatea de Litere şi Facultatea de Economie şi Administarea Afacerilor nu utilizează anumite săli.

„Ar trebui să introducem concursul de admitere“

A.M.: Ministerul Educaţiei a decis că admiterea la facultate se va face numai pe baza rezultatelor de la bacalaureat. Vă gândiţi să introduceţi şi concursul de admitere de anul viilor?

C.D.: Sunt anumite specializări, cum este Dreptul, care au examen de admitere. Am discutat în Consiliul de Administraţie al Universităţii cu toate facultăţile timp de patru luni problema introducerii unui examen generalizat şi nu am căzut de acord. Ideea continuă să fie pe agenda Consiliului de Administraţie. Părerea mea este că ar trebui să introducem concursul de admitere care să fie defalcat pe două direcţii: ştiinţele exacte şi ştiinţele umaniste.

A.M.: Care sunt atuurile Universităţii din Craiova, de ce să o aleagă liceenii?

C.D.: Pentru că este o universitate performantă. Oferă studii de calitate, oferă cazare mai bună decât oricare altă universitate. Este conectată la piaţa muncii şi oferă studii care sunt cerute de piaţă şi are o bază de cercetare foarte bună. Avem o infrastructură în inginerie aplicată care urmează să fie dată în folosinţă din septembrie anul viitor şi o infrastructură de cercetare pentru laboratoare de licenţă şi master la Facultatea de Mecanică, venite din fonduri europene, care urmează să fie gata într-un an şi jumătate. Avem două bilioteci nou-construite şi acces la baze internaţionale de date care cuprind reviste străine şi româneşti pentru care Universitatea plăteşte 80.000 de euro pe an. Dovadă că în acest moment avem zece bursieri „Eugen Ionescu“, din ţările Africii francofone, care au venit să studieze la noi. Suntem a doua Universitate din România, după cea din Iaşi, ca număr de Burse „Eugen Ionescu“. Avem şi acel credit de la bancă pe care studenţii îl pot lua pentru a-şi face studiile.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS