Care sunt preocupările, neliniştile, dar şi speranţele tinerilor în mileniul III? Cum se învaţă în şcolile din România, dar în cele din străinătate? Tinerii din Craiova au aceleaşi aspiraţii ca şi cei din alte ţări europene? Sunt diferenţe între ei? Aceste întrebări au reunit elevi şi profesori de la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova, din Lituania şi Franţa, pentru studii sociologice, dar şi pentru un schimb de informaţii şi practică pe tema obiceiurilor şi tradiţiilor.
Elevi şi cadre didactice din Lituania şi Franţa sunt în Craiova de la începutul acestei săptămâni, timp în care au pus pe tapet rezultatele primului studiu sociologic care stabileşte diferenţele, dar şi punctele comune între tinerii europeni.
„Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 200 de tineri, 100 de la Colegiul Naţional «Carol I», 50 de la Colegiul «Gheorghe Chiţu» şi 50 de la Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii «Constantin Brâncuşi», precum şi pe 180 de elevi lituanieni şi 170 de elevi francezi. Chestionarul a vizat modul în care liceenii îşi văd viitorul, preocupările lor, planurile de carieră, dar şi ce lucruri îi îngrijorează în societate, care sunt problemele care îi afectează pe plan local şi pe plan naţional“, a precizat Alina Ioanicescu, profesoară de limba franceză şi coordonatoarea activităţii.
Asemănători la şomaj, diferiţi la voluntariat
În privinţa răspunsurilor, s-a constatat că percepţia tinerilor despre societatea în care trăiesc nu este foarte diferită, chiar dacă sunt în alte ţări. „Şomajul este una dintre problemele care îi îngrijorează pe tineri, chiar dacă sunt din Craiova sau dintr-un oraş al Franţei sau al Lituaniei. Şomajul este prezent în toate cele trei ţări. Realizarea unei cariere este văzută însă diferit. Liceenii din Craiova sunt concentraţi mai mult pe partea de continuare a studiilor, în timp ce în Franţa, tinerii vor ca după absolvirea liceului să-şi găsească un loc de muncă. Altă problemă care îi îngrijorează pe tineri este poluarea care se regăseşte în toate ţările. Pe partea de viaţă socială îşi doresc să aibă relaţii cordiale cu cei din jur şi consideră prioritară familia“, a precizat Alina Ioanicescu. La capitolul diferenţe se regăseşte voluntariatul. În România, tinerii nu participă la foarte multe activităţi de voluntariat, motivând că nu au oportunităţi.
Elevii români, presaţi de notele de la clasă
În ceea ce priveşte sistemele de învăţământ, elevii au stabilit primele diferenţe. „Francezii şi lituanienii pun accent pe activităţile practice, iar noi pe teorie. Şi diferenţele în acest sens sunt foarte vizibile, mai ales când desfăşurăm activităţi comune. Noi trebuie să ne ridicăm la nivelul lor pentru că nu avem anumite deprinderi motrice“, a precizat Ionuţ Anton, elev la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova.
De altfel, şi între cadrele didactice s-a făcut un schimb de informaţii şi s-a ajuns la concluzia că elevii români sunt foarte presaţi de notele de la clasă. „Evaluarea la clasă prin note, care să decidă apoi ierarhia pentru admiterea la liceu, nu cred că este obiectivă. Aceasta a fost şi concluzia cadrelor didactice din Franţa şi Lituania. Acolo se pune accent pe rezultatele de la examene. Admiterea la liceu se face prin examen şi astfel nu se mai dă importanţă rezultatelor de la clasă şi elevii nu trăiesc sub o presiune continuă“, a precizat profesoara Alina Ioanicescu. De altfel, şi orarul elevilor este diferit. „În Franţa, elevii stau la şcoală mai mult timp. O asemănare cu sistemul de învăţământ românesc constă în faptul că şi elevii noştri au multe ore de matematică şi ştiinţe ale naturii chiar de la gimnaziu. Diferenţa este că materia mai puţină“, a spus un cadru didactic din Franţa.
Tradiţia mărţişorului i-a impresionat pe străini
Întâlnirea dintre tinerii români, francezi şi lituanieni vizează şi un schimb de obiceiuri şi tradiţii. Fiind luna martie, elevii craioveni au promovat tradiţia mărţişorului, invitându-i pe colegii din Franţa şi Lituania să confecţioneze împreună micile simboluri ale primăverii. Atelierul a fost deschis în biblioteca de la Colegiul Naţional „Carol I“, unde s-au derulat apoi dansuri şi piese de teatru. Activitatea i-a impresionat pe străini, care au declarat că este prima dată când învaţă despre mărţişor. Şi pentru liceenii craioveni iniţiativa a adus mai multă încredere în forţele proprii.
„Am învăţat în primul rând să zâmbesc, să am mai multă încredere. Am făcut lucruri pe care nu credeam că le pot face. Sunt o fire emotivă şi mereu aveam impresia că nu pot să fiu protagonista unei piese de teatru, dar acţiunea de azi, prin care am promovat mărţişorul, atât prin teatru, cât şi dans, ateliere practice, mi-a arătat exact contrariul“, a declarat Mihaela Bârdău, elevă la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova. Activităţile prin care se încearcă crearea unui profil al tânărului european de azi vor continua. În octombrie, elevii craioveni vor pleca în Lituania, iar, în perioada martie-aprilie 2015, se vor deplasa şi la licee din Franţa.
