La suprafata se aude zgomotul declaratiilor dure indreptate de liderii politici europeni impotriva Rusiei. Dar cel mai puternic aliat european al lui Vladimir Putin actioneaza in adancimea culiselor, acolo unde lobby-ul marilor companii a inceput deja sa-si tureze motoarele.
Efectul se simte in cateva tranzactii naucitoare derulate in aceasta saptamana pe piata energetica europeana si in semnalele transmise guvernului de la Berlin de catre mediul de afaceri german. Ei sunt oamenii cu bani. Ei sunt cei care conteaza.
Orice sanctiuni economice serioase adoptate de Uniunea Europeana impotriva Rusiei ar fragiliza serios pozitia lui Vladimir Putin in criza ucraineana. Dar Putin mizeaza pe aliatii sai aflati chiar in interiorul celei mai importante tari din UE: puternicele companii germane cu care face afaceri. Si, pentru a fi sigur ca mesajul sau este corect inteles, in Parlamentul de la Moscova se discuta in aceste zile despre o potentiala nationalizare a bunurilor straine din Rusia.
Cea mai mare companie chimica din lume, BASF, este germana si are legaturi importante cu Rusia. BASF foloseste gazul rusesc ca sursa de energie si are participatiuni in campurile de gaz din Siberia. Exporturile industriei chimice germane catre Rusia au crescut anul trecut cu 13%, desi din totalul vanzarilor mondiale ale BASF, cele catre Rusia reprezinta doar a 70-a parte. Dar e o parte consistenta in valoare de peste 1 miliard de euro.
Wintershall, cel mai mare producator de gaz si petrol din Germania si parte din grupul BASF, a anuntat saptamana trecuta ca va vinde Gazpromului o cincime din infrastructura sa de stocare a gazelor aflata chiar pe teritoriul Germaniei. Rainer Steele, presedintele consiliului director al Wintershall, a afirmat limpede ca sanctiunile impotriva Rusiei nu vor rezolva situatia din Ucraina si nu vor ajuta pe nimeni.
Reactia politica nu a intarziat. Unul dintre colaboratorii apropiati ai Angelei Merkel, Elmar Brok, a catalogat aceasta vanzare ca fiind “iresponsabila” si a cerut companiilor energetice sa-si asume si alte responsabilitati in afara profitului imediat.
Vladimir Putin este vulnerabil in fata unei potentiale stopari a exporturilor BASF catre Moscova, ceea ce ar ingreuna considerabil procesul de rafinare a petrolului rusesc.
Compania RWE, al doilea furnizor de electricitate din Germania, a anuntat in urma cu cateva zile vanzarea catre oligarhul rus Mikhal Fridman a afacerilor sale din petrol si gaze naturale pentru 7 miliarde de dolari. RWE are o participatiune foarte importanta si intr-unul dintre cele mai mari zacaminte de gaze naturale din Marea Nordului.
Si gigantul energetic E.on are legaturi foarte stranse cu Rusia, acolo unde a investit 6 miliarde de euro in construirea unor centrale electrice si are peste 5000 de angajati.
In urma cu trei zile, intr-un interviu acordat Spiegel, directorul executiv E.on, Johannes Teyssen, nu a reusit sa-si mascheze perspectiva pozitiva pe care o are asupra Rusiei: “Putin a promis stabilitate pentru capitalul privat si investitori si, pana acum, si-a indeplinit promisiunea. Eu m-am saturat de aceasta eterna mormaiala despre dependenta [energetica a Europei de Rusia]. Europa si Rusia au construit un parteneriat energetic in ultimele patru decenii si, in aceasta intreaga perioada, nu a fost o singura zi in care gazele naturale sa fi fost folosite ca arma strategica impotriva Vestului”.
Presedintele comitetului Rotschild Deutschland, Klaus Mangold, a afirmat si el ca „sanctiunile sunt abordarea gresita” a anexarii Crimeei de catre Rusia.
Industria producatoare de masini din Germania a avut in 2013 vanzari de 8 miliarde de Euro in Rusia, scrie Spiegel. Majoritatea firmelor care au afaceri cu rusii sunt companii mici si mijlocii care s-ar putea sa nu reziste unor sanctiuni pe termen lung aplicate comertului cu Rusia.
Desi reprezentantii acestei industrii sunt rezervati in declaratii, ei au subliniat ca “nu exista cazuri de sanctiuni prin care politicienii sa fi obtinut ceea ce isi doreau”. Presa de la Berlin scrie ca, in incercarea de a-si proteja investitiile, mai multe companii mici si mijlocii germane si-au oprit livrarile catre fabricile din Rusia.
Lantul de supermarketuri Metro a avut in 2013 vanzari de 5,3 miliarde de Euro in Rusia. Eckhard Cordes, fostul presedinte executiv al METRO si actualul presedinte al puternicului grup de lobby numit Comitetul Relatiilor Economice in Europa de Est, s-a declarat foarte ingrijorat de dezlantuirea unei spirale a sanctiunilor si contra-sanctiunilor „care nu va ajuta pe nimeni”.
Volkswagen a vandut anul trecut in Rusia peste 200.000 de automobile. Afaceri importante in Rusia mai au BMW si Daimler. Volkswagen are programate investitii de 1,2 miliarde de euro in Rusia in urmatorii trei ani, investitii care ar fi puse sub semnul intrebarii daca liderii politici europeni vor adopta sanctiuni economice serioase impotriva Rusiei. Sefii industriei de masini au fost retinuti in declaratii pana astazi dar, scrie The Economist, e foarte posibil ca lobbystii lor sa incerce sa-i influenteze in aceste zile pe oficialii guvernului de la Berlin.
Siemens vinde in Rusia nu doar aparatura medicala, dar si locomotive, si are mai multe fabrici in Rusia in care lucreaza peste 3000 de oameni. Joe Kaeser, directorul executiv al Siemens, a calatorit de trei ori in Rusia in primele sale 100 de zile in fruntea companiei, scrie presa germana.
Presedintele BDI, cea mai puternica asociatie industriala germana, Ulrich Grillo, a declarat ca „atunci cand legislatia internationala este incalcata, trebuie impuse sanctiuni”, dar are incredere ca guvernul Merkel va actiona cu „simtul proportiilor”. Si Anton Borner, seful Federatiei Distribuitorilor Germani considera ca „Putin este o parte din solutie” si ca este nevoie mai degraba de o urgenta de-escaladare a situatiei decat de sanctiuni.
Vladimir Putin ar putea profita si de binevoitorii din interiorul elitei politice de la Berlin. Actualul coordonator al relatiilor germano-ruse din Ministerul de Externe german este Gernot Erler, unul dintre artizanii Nord Stream, conducta de gaz care leaga direct Rusia de Germania, ocolind Ucraina, Polonia si tarile baltice. Ca si seful sau social-democrat, ministrul Frank-Walter Steinmeier, Erler este adeptul promovarii unei „agende pozitive” in relatiile cu Rusia. De cealalta parte, in tabara crestin-democratilor, Angela Merkel nu s-a ferit sa eticheteze actiunile lui Vladimir Putin ca fiind un furt.
Desi Rusia face afaceri importante cu mai multe companii germane puternice, relatiile comerciale cu Rusia nu conteaza atat de mult pentru Germania per ansamblu. Rusia este doar al 11-lea partener comercial al Germaniei, dupa tari precum Polonia, Belgia sau Elvetia, veniturile obtinute din schimburile comerciale ruso-germane fiind de doua ori mai mici decat cele cu Franta sau Olanda.
Si, desi 35% din gazul si petrolul de care au nevoie germanii vine din Rusia, rezervele actuale ale Berlinului sunt mai mult decat indestulatoare pentru a le oferi un spatiu de miscare in cazul stoparii importului de de gaze din Rusia.
Daca Angela Merkel va decide sa-l sanctioneze economic pe Vladimir Putin, Rusia ar intra rapid in faliment, iar marii afaceristi germani ar fi deranjati. Daca Merkel va continua sa faca mult zgomot dar sa actioneze putin, atunci Putin isi va putea continua nestingherit planul.
Dependenta economica a Germaniei de Rusia nu este atat de mare pe cat se crede. Dar dependenta politicienilor de la Berlin de mediul de afaceri este mai mare decat se vede.
