http://www.youtube.com/watch?v=-GX2_tiU8iUhttp://www.youtube.com/watch?v=mYgOb0z-L-4
Tarabele piețelor din Craiova sunt pline de roșii „cu țugui“, care arată impecabil, au gust, dar sunt periculoase pentru sănătatea oamenilor. Ca roșiile să se coacă mai repede și să obțină o cantitate cât mai mare, producătorii folosesc substanțe chimice în exces. Specialiștii consultați de GdS au declarat că, pe termen lung, consumul acestor roșii poate să provoace cancer. Oficialii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dolj susțin că, la analize, nu au găsit stimulenți interziși peste limita admisă.
Aspectuoase și gustoase, roșiile care prezintă o excrescență inferioară sau, mai popular spus, „țugui“ ori moț, sunt legumele care iau fața piețelor din Craiova. Fără să știe ce pericol ascund aceste moțuri la roșii, oamenii se îngrămădesc să le cumpere tocmai pentru că sunt mai gustoase, mai frumoase și la un preț mai accesibil. Consumatorii nu știu însă că acest „țugui“ se formează din cauza folosirii în exces a unor substanțe chimice, de cele mai multe ori, interzise.
Și așa cumpărătorii sunt păcăliți de producătorii sau comercianții care explică apariția moțului prin simplul fapt că așa este soiul roșiilor respective. „Toată lumea spune că acest țugui este de la tratamentul pe care îl aplicăm roșiilor, dar nu este adevărat. Au această formă pentru că așa este sămânța, așa este soiul lor. Nu se pune problema că sunt forțate ca să se coacă pentru că roșia este perfect coaptă în interior“, spune doamna Flori, în timp ce rupe o roșie ca să demonstreze calitatea tomatelor pe care le vinde.
Marin Drăghici este convins că marfa pe care o produce și vinde este cea mai bună. „Ăsta le e soiul, Prekos, așa le zice. Nu folosesc îngrășăminte, este o roșie normală, așa cum este roșia de câmp sau de solarii“, spune el.
„Roșiile cu țugui sunt puțin mai mult stimulate“
În piață întâlnim și roșii fără țugui. Oamenii care le vând spun că marfa pe care o comercializează ei este cea mai bună și sănătoasă pentru organismul uman. Ei spun că acestea sunt mai puțin tratate decât cele cu moț. De aici și gustul mai bun. „Roșiile «cu țugui» sunt puțin mai mult stimulate. Roșia rotundă este perfectă. Aceste roșii sunt făcute de un inginer care este doctor în agricultură și le stimulează atât cât trebuie și numai cu substanțe naturale. Sunt puțin mai ecologice și la gust sunt mult mai bune. Mereu s-a vorbit despre roșiile mai sănătoase și continuă să se vorbească, însă oamenii nu înțeleg acest lucru și preferă să se uite la preț, cu toate că și noi am încercat mereu să menținem prețul pieței“, declară Georgeta Fleancu, în timp ce își aranjează marfa. Trincu Mădălin Adi cumpără roșiile din Dăbuleni și le vinde în Craiova: „Le iau de la un producător pe fonduri europene din Dăbuleni, iar soiul lor este Antalia, probabil de aici și gustul savuros pe care îl au. Roșiile acestea nu se strică repede și, comparativ cu cele țuguiate, acestea sunt mult mai cărnoase și mai dulci“.
Vânzătoare de roșii: Toată lumea tratează orice
Craiovenii cred că tomatele „cu țugui“ sunt cele românești, și implicit, cele mai sănătoase. Unde mai pui și prețul mai mic. De aceea se și îngrămădesc la tarabele doldora. „Cumpăr ce roșii sunt în piață, românești ar trebui. Le aleg pe alea care sunt în piață și, mai ales, pentru care am bani“, spune o cumpărătoare care tocmai și-a aprovizionat frigiderul cu roșii „țuguiate“ la 2,5 lei kg. Ideea că roșiile care prezintă moț sunt românești este întărită chiar de o cumpărătoare: „Vreau ca roșiile pe care le cumpăr să fie românești. Îmi dau seama de acest lucru după eticheta pe care o pun la tarabă vânzătorii și după formă. Cele care au bonțul acesta sunt românești sigur“. Vânzătoarea simte nevoia să își apere marfa: „Când au mâncat toată iarna roșii de Grecia, Turcia ori Italia, nu-i mai întreba nimeni cât sunt de tratate. Serios acum, toată lumea tratează orice. Și părinții noștri la țară dacă pun o ceapă în grădină, o tratează cumva. Moțul acela este reprezentativ soiului de roșii“.
Stimulenții aplicați în mod excesiv conduc chiar la „apariția cancerului“
Specialiștii consultați de GdS au declarat că folosirea acceleratorilor de creștere și de coacere atacă în mod direct organismul uman.
Conf. univ. Maria Dinu de la Facultatea de Agricultură și Horticultură din Craiova a explicat în ce sens greșesc producătorii atunci când administrează diferiți stimulenți pentru a forța roșia să se dezvolte și să se coacă altfel decât în mod natural: „În mod normal, planta se stropește cu soluția rezultată dintr-o parte de stimulent și un milion de părți de apă, dar producătorii aleg să o introducă direct în soluția respectivă pentru a obține mai mult randament. Odată cu fiecare introducere, planta acumulează stimulenți în exces, motiv pentru care se ajunge la apariția mucronului respectiv. Cu cât oamenii administrează o cantitate mai mare de stimulent, cu atât planta devine mai dăunătoare pentru organismul uman, conducând chiar la apariția cancerului. Aceeași idee este susținută și de inginer expert fermier, Marian Baronescu: „Orice exces duce la acumularea în plantă, în fructe și implicit la efecte toxice asupra organismului consumatorului. Orice toxină acumulată în organismul uman duce la apariția unui disconfort care se materializează prin diferite boli, cum ar fi cancerul“.
Substanțe interzise folosite pentru a accelera coacerea roșiilor
Deși este interzisă pe piață, producătorii folosesc substanța 2,4 D, pentru combaterea buruienilor la grâu și la porumb, dar nu ezită să o administreze în mod excesiv și în cazul roșiilor de sezon. „Înainte de anii ‘90 se folosea 2,4 D, iar oamenii îl folosesc și acum în cantități foarte mari, deși a fost interzis. Apelează la acest stimulent chimic, dar și la stimulenți de coacere pentru a ieși cu producția pe tarabe cât mai devreme și pentru a avea un profit cât mai mare. Odată ce planta este tratată cu acest tip de erbicid, roșia crește și se coace mult mai repede decât dacă ar fi fost tratată în mod normal. În urma aplicării necorespunzătoare a acestui erbicid, apare acel țugui, foarte bine evidențiat având dimensiunea de 4 mm-6 mm“, a spus Marian Baronescu.
Când roșia este tăiată se poate observa cum pericardul este desprins de partea interioară. Pericardul este spațiul dintre miez și coajă pe care oamenii nu îl pot observa atunci când cumpără produsul respectiv.
Momentul în care ne putem da seama că producătorii nu folosesc cele mai adecvate produse de stimulare pentru roșii este acela când vedem tarabele pline de tomate încă din luna mai. Raportându-ne la condițiile atmosferice de anul acesta, Marian Baronescu spune că, deși nu este o regulă, în mod normal, prima producție de roșii care nu trece prin atâtea procedee chimice ar fi trebuit să apară la începutul sau chiar la jumătatea lunii iunie.
„Nu aveam pe piața din Craiova un asemenea sistem de control“
Cum controlează conducerea piețelor calitatea legumelor și fructelor care se vând la tarabe? O întrebare la care și administratorul SC Piețe și Târguri Craiova SRL, societate patronată de Primăria Craiova, ar dori să afle un răspunsul. „Nu avem pe piața din Craiova un asemenea sistem de control. Pe partea de produse de origine animală există Direcția Sanitar-Veterinară sau Direcția de Sănătate Publică, ce se ocupă pe de o parte cu monitorizarea produselor, iar pe de altă parte cu reclamațiile sau solicitările din partea cetățenilor cu privire la anumite analize. Pe partea legumelor și fructelor, legislația este puțin deficitară pentru că nu există laboratoare specializate să poată să analizeze fructe și legume și să vadă dacă sunt din România sau dacă sunt de import, dacă sunt tratate sau dacă au fost supraîncărcate cu substanțe pentru dezvoltare“, a declarat Claudiu Neagoe.
„În urma cercetărilor nu s-au observat depășiri ale limitelor admise“
În încercarea de a afla unde putem merge pentru a verifica și afla dacă o roșie a fost tratată excesiv cu stimulenți chimici, redactorii GdS au fost trimiși de la o instituție la alta. Am început cu Protecția Consumatorului, de unde am fost îndrumați către Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, spunându-ne că în ceea ce privește calitatea roșiilor, nu depinde de această instituție, ci de cei de la Siguranța Alimentelor. DSVSA ne-a îndrumat către Direcția Fitosanitară Craiova. Aici, ne-au spus că ei nu fac analize pe legume, ci numai pe reziduuri. Așa că ne-au trimis mai departe la Direcția Agricolă, unde Ecaterina Bojan, inspector principal în cadrul Compartimentului tehnic al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Dolj, a mărturisit: „La aparatura pe care o avem în momentul de față, noi putem face numai determinări tehnice, cum ar fi modul cum arată leguma respectivă, culoarea sau calibrarea produsului“. Deci ar fi bine să căutăm răspunsul la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Adică, am ajuns de unde am pornit.
Directorul instituției, Andrei Butaru, a declarat că nu au fost găsite depășiri ale cantităților de substanțe în loturile controlate. „Anul acesta, am primit un plan național cu probe pentru organofosforice, organoclorurate, metale grele și pentru radioactivitate. În urma cercetărilor nu s-au observat depășiri ale limitelor admise. Însă, probele menționate mai sus nu conțin toate substanțele posibile dintr-o plantă“, a declarat Andrei Butaru. Din spusele sale reiese faptul că este posibil ca stimulentul ce se găsește în compoziția legumei respective să nu fie descoperit tocmai pentru că soluția chimică folosită de acel producător nu face parte din lista substanţelor stabilită la nivel național. Totuși, orice cetățean care observă o neregulă la legumele pe care le cumpără, chiar dacă nu dispune de bon fiscal, se poate prezenta la sediul DSVSA și poate cere o analiză, dar pe care trebuie să o plătească. Suma variază între 200 și 250 de lei.
La acest material a contribuit şi Adriana Stoica, absolventă a Facultăţii
de Litere din Craiova – secţia Jurnalism
