http://www.youtube.com/watch?v=IJStr5Wly9Y
Apa curentă, drumurile asfaltate, gazele naturale trase la poartă, liniștea locului, apropierea față de oraș sunt ingredientele perfecte pentru cei care vor să scape de „nebunia“ din oraș și să se retragă la țară. De fapt, asta s-a și întâmplat în comuna doljeană Podari, care atrage ca un magnet craiovenii vor să se stabilească la sat. În condițiile în care copiii podărenilor se nasc la oraș, populația comunei a crescut vertiginos în ultimii ani la 7.000 de suflete. Dar ce-i lipsește comunei Podari?
La doar 5 km de Craiova, comuna Podari a devenit una dintre cele mai mari localități rurale din zonă. Apropierea de oraș și dezvoltarea continuă, ca și existența utilităților (gaze, apă, drumuri asfaltate și de la anul va fi și canalizare) au făcut ca această comună să fie atractivă pentru cei care vor să se mute la țară. An de an, numărul locuitorilor crește cu câteva zeci de persoane și nu pentru că natalitatea ar fi una deosebit de însemnată, ci pentru că vin mai mulți oameni de la Craiova și din alte părți să se stabilească în Podari. În vreo trei ani, s-a ajuns la o populație de 7.000 de suflete, de la 6.500 de locuitori prin 2010-2011.
În comună se lucrează, se construiește, se asfaltează. Multe investiții aparțin autorității publice locale. Edilul comunei este ferm când vine vorba despre investițiile din banul public. „Pot să vă spun un lucru important. Eu i-am mai auzit pe unii zicând că primarul de la Podari s-a îndatorat, că a îndatorat comuna pe nu știu câți ani, ca să poată să asfalteze. Aș vrea să știți că investițiile acestea s-au făcut numai pe fonduri europene și altele s-au făcut din fondurile proprii. Primăria Podari nu a împrumutat nici un leu de 24 de ani, de când sunt eu primar!“, a precizat Constantin Gheorghiță, primarul comunei Podari.
350 de firme au sediul în Podari
Bugetul de venituri și cheltuieli al Primăriei Podari este destul de generos: 3.500.000 de lei pe an. Cea mai mare parte a veniturilor proprii sunt realizate din încasarea impozitelor și a taxelor de la sutele de firme care au sediul pe teritoriul comunei. Primarul spune că sunt înregistrate 350 de firme în localitate, adică își au sediile acolo. Cei mai mulți bani către bugetul local vin de la marile companii din zonă, care au clădiri, terenuri, diverse hale pe care plătesc impozite la primărie: „Cei mai mulți bani ne vin la buget de la firmele care au panourile fotovoltaice, de la fosta fabrică a Cargill, de la fabrica de zahăr, care are clădirile nedemolate, și are și terenurile, și plătesc impozit pe teren și pe clădiri. Există și firmele Dumagas și Dumatrucks pe raza comunei. Sunt firme importante înregistrate aici!“.
Cartierul pentru tineri, ocupat în totalitate
În comuna Podari a apărut de câțiva ani un nou cartier, destinat tinerilor între 18-25 de ani, construit lângă stadion. Primăria le-a pus la dispoziție terenul de case pe care l-a parcelat, dar le-a făcut străzile pentru a avea acces cât mai ușor la locul de casă primit gratis de tinerii care au vrut să-și ridice o casă la Podari. Tot administrația locală s-a ocupat și de restul utilităților, în sensul că le-a dus oamenilor în zonă gazele naturale, iluminatul public, dar și apa curentă. Se pare că nu doar terenul primit gratis i-a atras pe tineri ca un magnet, ci mai degrabă utilitățile aduse până în zona respectivă și străzile asfaltate.
La ora actuală, s-au ocupat toate cele 140 de locuri de case, iar în zonă au apărut locuințele noi precum ciupercile după ploaie. Cei mai mulți dintre cei care au primit pământ în noul cartier, dincolo de calea ferată, și-au ridicat adevărate vile în zonă sau cel puțin case cu mansardă. Unele au fost finalizate, dar altele sunt încă netencuite. „Noi, acest cartier l-am făcut în baza Legii nr. 15/2003. Tinerii între 18 și 25 de ani au primit aceste locuri de case și de aceea le-am creat toate facilitățile, pentru a-și construi case. S-au ocupat complet toate cele 140 de locuri de case. Arată foarte frumos. Au tot ce le trebuie“, a conchis edilul.
30.000 de euro – o casă în Podari; 50.000 de euro – o locuință în Braniște
Odată cu modernizarea comunei, și oamenii au început să construiască mai mult, iar orășenii să caute o casă în zonă. Totuși, imediat ce treci podul peste Jiu și intri în satul Braniște, vilele impozante te întâmpină pe partea dreaptă. De la drumul principal se văd străduțe și alei „împănate“ cu multe case ridicate în ultimii ani. Dar și la Podari s-au construit locuințe frumoase și nu doar la drumul național, ci și în interiorul comunei. Întrebat care mai este prețul locuințelor din Podari, primarul zâmbește, știind că este o oarecare concurență între satele comunei, în ceea ce privește prețurile locuințelor: „Niciodată nu am înțeles de ce se vând mai scump casele din satul Braniște decât cele din Podari. Nu știu de ce, dar sunt mult mai scumpe în Braniște. La Podari, o casă cu trei camere, cu beci și cu dependințe și cu 500 de metri pătrați de teren se vinde la un preț în jur de 30.000 de euro. La Braniște nu au terenuri așa micuțe ca la Podari. Acolo, suprafața de teren este mult mai mare, dar și casele sunt scumpe. E o casă care s-a vândut pe Drumul Mănăstirii cu 50.000 de euro“, a spus Gheorghiță.
În același timp, hectarul de teren arabil de la Podari a ajuns 2.000-2.500 de euro, dar oamenii nu prea își mai vând pământurile. Pentru mulți este avantajos să nu lucreze terenul și să își ridice doar arenda anual, arendă care este cuprinsă între 600 și 800 kg de cereale la hectar. De regulă, firmele agricole care lucrează terenul oamenilor și le dau doar 600 kg pe an la hectar le plătesc și impozitul pe teren proprietarilor pământului dat în arendă.
În plus, spune primarul, tot terenul de pe raza localității este muncit, este lucrat și chiar între cele patru-cinci societăți agricole de pe raza comunei există concurență, să își atragă cât mai mulți arendatori.
Tăvălugul investițiilor în Podari
Podărenii vor avea canalizare anul viitor, iar cei care nu au încă apă curentă se vor putea branșa în viitorul apropiat la rețea. „Avem investiții pe Mediu de cinci milioane de euro. Suntem în perioada de licitații pentru canalizare și apă. Până în 31 decembrie 2015, încheiem și alimentarea cu apă, și canalizarea. În satele Braniște și Balta Verde facem doar canalizarea, că apă există, iar în Livezi și Gura Văii facem și canalizare, și alimentare cu apă“, a precizat Gheorghiță.
Primarul localității spune că în urmă cu câteva zile a demarat un nou proiect investițional în comună, fiind vorba de crearea unei grădinițe cu program prelungit. „Noul proiect se numește «Centru de zi». Vrem să mai facem încă o grădiniță cu 20 de locuri, tot pe fonduri europene. Copiii rămân încă patru-cinci ore pentru dormit. Vor avea camere pentru dormit, pentru servit masa. Valoarea proiectului este de peste 100.000 de euro“, a spus Gheorghiță.
Primăria își face și propriul sistem de încălzire pe bază de panouri solare, tot cu fonduri europene. Administrația publică își propune ca prin respectivul sistem să fie încălzite școlile și grădinițele din localitate și chiar și primăria, care până acum s-au încălzit iarna cu gaze, în satele Podari și Braniște, și cu centrale pe curent electric, în satele Livezi și Balta Verde.
„Am început asfaltarea pe câmp, în extravilan“
În premieră pentru o localitate de talia Podariului, un drum dintre tarlale va fi asfaltat anul acesta. Edilul-șef al Podariului se laudă cu străzile și aleile din comună deja asfaltate, dar explică și cum s-a ajuns la situația inedită să se asfalteze un drum din extravilan, de pe câmp, la fel ca în Occident. „Avem 47 km de drumuri din Podari și sunt toate asfaltate. Chiar și aleile sunt asfaltate. Pot să vă spun că am început asfaltarea pe câmp, în extravilan“, a explicat mai-marele comunei. Este vorba de un drum comunal care unește Podariul de Bucovăț, pe câmpuri, astfel că s-a depus un proiect pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar drumul respectiv va fi asfaltat până la iarnă, cu bani europeni. Este un drum construit pe o singură bandă, dar cu alveole în care să stea mașinile pentru a aștepta să treacă un vehicul care vine din sens opus. O astfel de soluție este mult mai ieftină pentru asfaltare, drumul în cauză costând circa 900.000 de euro, pentru că va fi realizat pe o singură bandă. Artera de circulație s-a pietruit și se tasează pentru a se pregăti turnarea primului strat de asfalt.
Doar 10% dintre familii s-au racordat la rețeaua de gaze
Cea mai mare problemă a comunei Podari este aceea că, deși au gazele trase aproape până la poartă, foarte puțini localnici acceptă să se branșeze, fapt ce face ca investițiile viitoare în conductele de gaze să fie periclitate pentru că nu s-ar justifica. „Aici e o problemă mare de tot! Comuna Podari nefiind mare consumatoare de gaze – că vedeți dumneavoastră, acum se pune și accentul acesta -, investiția nu se justifică și nu am mai putut să introducem gazele în Livezi și Gura Văii din această cauză. Foarte puțină lume e racordată la gazele naturale. În procent de 10% sunt racordați la gaze. Este foarte puțin! Distribuitorul de gaze n-a mai vrut, pentru că nu e consum. Deși proiectul este făcut de noi pentru toată comuna, nu am mai putut introduce gaze în Livezi și Gura Văii și am introdus doar în Braniște și în satul Podari“, a mai spus primarul. El a afirmat că oamenii preferă încălzirea pe lemne, pentru că le procură mai ușor din pădurile din apropiere. „Majoritatea au centrale pe lemne și le este mai ușor așa. Ei procură lemnele mult mai ușor. Nu știu dacă se fură, dar se vând în draci!“, a mai explicat edilul-șef al comunei Podari.
Unii agreează încălzirea pe gaze, alții nu
Cu toate că au mijloace moderne de încălzire la îndemână, oamenii preferă să se încălzească și iarna care vine prin metode empirice. Pe la porțile oamenilor se vedeau, pe ici pe colo, grămezi de bușteni aduși din pădure. Alții au tăiat deja lemnele și le-au așezat în curte. Un localnic, care s-a mutat în comună de la Craiova în urmă cu mulți ani, a spus de ce s-a racordat la rețeaua de gaze. „M-am mutat de la Craiova la Podari în urmă cu mulți ani, pentru că nu aveam voie să am două proprietăți și primisem o moștenire de la rude aici, în Podari. Mi-am făcut casă aici. Avem apă, gaze, dar nu avem canalizare. Noi avem gaze, dar lumea pe aici se încălzește tot cu lemne. Este un pic mai costisitor cu gazele, dar e mai multă curățenie, e mai bine!“, a spus Iustin Ghinea.
În schimb, altă familie din satul Podari, deși are casa în apropierea rețelei de gaze naturale, nu se racordează la rețea. „Nu vrem să ne punem gaze, deocamdată!“, a arătat Mădălina Văruț, care dădea cu sapa în fața curții. Alt sătean, Ștefan Mitrică, a explicat că până la el nu au ajuns gazele, dar că alți locuitori din comună „nu-și pun gaze de teamă că e scump și că se scumpește și mai mult, și sunt costisitoare și racordurile“.
În același timp, alți oameni întâlniți pe străzile comunei sunt preocupați de lucrurile simple care îi macină. Ștefan Mitrică era supărat că nu se face vinul anul acesta. „Lumea e bucuroasă că s-au făcut recolte. Dar nu prea stăm bine că a fost un an cu multă mană și s-au degradat strugurii. Vom recolta puțin, foarte puțin anul ăsta…“, a mai spus podăreanul.
Se extinde stadionul
Podariul are echipă de fotbal în Divizia C, iar ideea mai veche a extinderii stadionului din comună nu a prins contur până acum, pentru că erau alte probleme mai stringente de rezolvat în localitate, a susținut Constantin Gheorghiță. Totuși, el a precizat: „Sperăm ca la anul să facem o figură frumoasă și să facem stadionul, fiind în GAL-ul de la Segarcea (Grup de Acțiune Locală – n.r.), iar unul dintre proiectele noastre este extinderea stadionului. La ora actuală, acesta are 500 de locuri. Vrem să-l facem de 2.000 de locuri și să mai construim încă o bază sportivă lângă el, de antrenament“.
