Odată cu debutul anului academic 2014-2015, Universitatea deschide un nou capitol în ceea ce privește programele educaționale, dar și infrastructura. În perioada imediat următoare, specialiștii Agenției Române pentru Asigurarea Calității Învățământului Superior (ARACIS) vor reevalua programele de studii. Ce modificări pot să apară după aceste evaluări, dar și ce planuri de dezvoltare există ne-a dezvăluit rectorul Universității din Craiova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănișor, într-un interviu acordat Gazetei de Sud la început de an universitar.
GdS: Domnule rector, câți boboci a atras Universitatea din Craiova pentru anul 2014-2015?
Dan Claudiu Dănișor: Universitatea din Craiova a avut anul acesta o admitere extrem de fructuoasă. Am ocupat toate locurile finanțate de la buget, ceea ce înseamnă 2.850 de studenți. Avem specializări la care s-a înregistrat chiar o creștere a numărului de candidați. Și avem astfel 1.500 de studenți pe locurile la taxă. Suntem una din puținele universități din România care a avut succes la admitere. Chiar și la master. Și la aceste programe s-au ocupat toate locurile bugetate, și avem și 450 de studenți în regim cu taxă.
GdS: La începutul anului trecut ați anunțat o scădere a numărului de ore de curs pentru studenți. Ce noutăți ați pregătit pentru anul acesta?
D.C.D.: Anul trecut propuneam ca programele de studiu să prevadă mai puține ore de curs pentru studenți, astfel încât să le rămână mai mult timp pentru practică și pentru studiu individual. Colegii mei au înțeles mesajul. Universitățile românești au fost acuzate în ultima vreme că nu fac suficientă practică. Noi am orientat universitatea către mediul de afaceri și anul acesta avem foarte multe contracte de practică și 11 programe pe fonduri europene pentru practica studenților. Am atras aproape 3,5 milioane de euro pentru finanțarea programelor de practică. Când termini facultatea, nu ți se cere să reproduci teoria, ți se cere să gândești cu propria minte, or, dacă nu exersezi studiul individual, dacă nu exersezi aplicațiile practice suficient, nu ai această abilitate. Universitatea a orientat programele de studii către cerințele pieței muncii. Ne-am orientat către cei mai puternici angajatori din regiune. Avem, astfel, contracte cu Uniunea Notarilor, Uniunea Barourilor, dar și cu firme importante din regiune cum ar fi Hella, care are 90% din angajați absolvenți ai Universității din Craiova. Și exemplele pot continua cu Pirelli, Ford, Popeci și altele.
GdS: Pentru a vă adapta la cerințele pieței muncii, ați făcut și o evaluare și chiar o restructurare a programelor de studii. Continuă acest proces?
D.C.D.: Deocamdată, universitatea își păstrează aceeași ofertă educațională. Am modificat programele, dar nu am renunțat la programele de studii decât când nu s-a mai putut pentru că nu au mai fost cerute pe piața muncii. În schimb, am început să întărim programele de studii în limbi străine și avem programe de licență chiar în limbi de circulație internațională. Și vom avea și mai multe astfel de masterate. Ele vor intra, probabil, în oferta educațională anul viitor. Universitatea din Craiova trece anul acesta printr-o procedură de evaluare instituțională periodică pe care o face ARACIS. Evaluarea va începe în lunile imediat următoare. În funcție de rezultatele la această evaluare, vom vedea dacă mai trebuie sau nu mai trebuie să luăm anumite măsuri de restructurare.
Investițiile în infrastructură continuă
GdS: O universitate devine atractivă pentru studenți și prin investiții. Cum stați la acest capitol?
D.C.D.: Urmează să finalizăm proiectul INCESA pentru cercetare în inginerie aplicată, prin care am obținut 16 milioane de euro. Avem în derulare un proiect de opt milioane de euro pentru a asigura infrastructura de laboratoare la Facultatea de Mecanică. Pentru a le asigura condiții mai bune de cazare studenților, vom continua modernizarea căminelor. Vom reface căminul 8. Am finalizat și proiectarea pentru căminul 9 al universității și sunt absolut convins că anul viitor vom obține și fonduri europene. Avem studii de fezabilitate și pentru căminele 11 și 13 de la Facultatea de Educație Fizică, care vor fi făcute tot pe fonduri europene. O să întărim și infrastructura de educație fizică a universității. Am făcut o sală de sport la Facultatea de Drept și facem un teren de tenis de câmp foarte performant la Facultatea de Mecanică, precum și un teren de fotbal la Facultatea de Educație Fizică și Sport.
GdS: Acestea sunt investițiile care se vor derula în 2014-2015? Sau sunt investiții care au o lungă perioadă de timp?
D.C.D.: Nu se pot finaliza într-un an. Dar, cu siguranță, proiectul de la Facultatea de Mecanică de opt miloane de euro trebuie să se termine până în decembrie 2015. În ceea ce privește celelalte obiective, ținând cont de perioada de obținere a finanțării europene și de implementare a proiectelor, vom avea un rezultat în cel mai scurt timp, însă nu mai devreme de doi ani. Dar avem anumite programe pe care le finanțăm din fondurile universității. De exemplu, în clădirea centrală a universității vom face o cantină pentru studenți. Este cea mai mare clădire de învățământ din Oltenia și cred că este nimerit să facem o cantină, mai ales că avem 4.000 de studenți acolo. Deja avem proiectarea făcută, vom schimba destinația unei părți din clădire și avem acordul Ministerului Educației pentru aceasta.
GdS: Când va fi gata această nouă cantină, domnule rector?
D.C.D.: Anul viitor o să o finalizăm.
GdS: Universitatea a avut până anul trecut și cantina de la Agronomie, care s-a închis. Se va redeschide vreodată?
D.C.D.: Pentru cantina de la Agronomie o să încercăm să obținem fonduri europene, pentru a o face o dublă destinație. Pe de o parte, laboratoare pentru programele de alimentație și expertiza calității, existente la Facultatea de Agricultură și Horticultură, și pe altă parte, din acel imobil va rămâne cantina, care să asigure și practica studenților. Cantina de la Agronomie era prea mare pentru cererea pe care o avem pentru masă, de aceea am închis-o. Era o cantină făcută în vremea regimului comunist, în anii ‘70, când studenții erau obligați să aibă cartelă și era pregătită să deservească zilnic cam 1.000 de studenți, or, noi nu mai avem atâția studenți care să mănânce acolo. Copiii nu o preferă și noi nu putem să-i obligăm să mănânce acolo. Poate că nu ar fi rău să aibă o alimentație mai sănătoasă decât fast-food-urile din oraș, dar asta este preferința lor.
GdS: Un alt obiectiv important de investiții al Universității din Craiova și foarte vizbil atât pentru comunitatea academică, cât și pentru cetățenii care trec pe Calea București este blocul S 200. Ce se mai întâmplă acolo?
D.C.D.: Universitatea a făcut eforturi să finalizeze acea investiție. Bani din bugetul statului nu avem în acest moment decât foarte puțini, pentru a conserva ceea ce am făcut acolo. Am reușit să o asigurăm. Finalizarea acelei investiții este foarte problematică în viitorul apropiat pentru că a fost prevăzută ca un parc tehnologic IT, dar ca să ajungem să facem asta, să închiriem, trebuie să mai investim încă vreo cinci milioane de euro. Dacă această direcție de finanțare va fi accesibilă universității pentru a obține fonduri europene, atunci probabil că reușim să o finalizăm. Dacă nu, având în vedere nivelul investițiilor statului în acest tip de infrastructură, este greu de crezut că o vom finaliza în curând. Am încercat un tip de parteneriat cu Ministerul Justiției, deocamdată este în discuție. O să încercăm un parteneriat public-privat poate doar atunci când vom avea cadru metodologic de aplicare a legii care reglementează acest lucru, care se lasă așteptat, deși legea există. Deocamdată, rămâne închisă și asigurată.
Stațiunea de la Râmnicu Vâlcea, executată silit
GdS: Un loc important îl ocupă stațiunile de cercertare agricolă. Ce se mai întâmplă în aceste spații?
D.C.D.: Stațiunea agricolă de cercetare de la Caracal a mers foarte bine și pe parte de cercetare, și pe partea de producție de sămânță. Anul acesta a fost unul fructuos. Stațiunea Banu Mărăcine are o situație mai complicată. Universitatea a avut acolo 600 de hectare și mai are 32 de hectare de teren care nu mai este cultivat, e foarte sărac și din toate analizele de sol rezultă că nu putem face decât pășune. Nu se poate obține producție. Avem un câmp experiemental pentru studenți, unde am plantat 500 de pomi. Am tatonat o idee de a dezvolta culturi pe nisip, cu diverse firme specializate, la Tâmburești. E un contract de discutat pentru că noi am pus ca și condiții ca firmele să facă un centru funcțional pentru practica studenților.
În ceea ce privește stațiunea pomicolă de la Râmnicul Vâlcea, acolo justiția a retrocedat terenul de sub sediu și ne-am trezit cu un executor judecătoresc care ne-a pus lacăte pe poartă. Am făcut o contestație la executare, dar e o încurcătură juridică pentru faptul că instanțele retrocedează terenurile de sub clădiri fără să hotărască soarta clădirilor. Stațiunea este în continuare funcțională. Noi avem acolo un fond genetic foarte interesant. Sper să nu își bată nimeni joc de el. Statul a investit foarte mult, se face cercetare de ani buni acolo. Nu putem să mai refacem un asemenea fond genetic. Sunt sute de soiuri de nuc, pe care le folosim pentru a dezvolta altele rezistente la boli, secetă, frig, care să aibă producții mai mari. Avem și multe soiuri de măr, piersic, prun.
GdS: Se mai închiriază spații la stațiuni?
D.C.D.: Mai sunt spații de închiriat la Banu Mărăcine. Acolo, terenul a trecut din extravilan în intravilan și avem niște grajduri care pot fi închiriate ca depozite. Au fost igienizate. Se mai pot derula și alte tipuri de activități, pentru că nu putem să facem noi ferme acolo întrucât în apropiere se construiesc case.
Clasificarea din 2012 nu mai este valabilă
GdS: În 2012, atunci când ați preluat mandatul de rector, s-a făcut o clasificare a programelor de studii și pe baza acesteia s-a alocat și finanțarea, care a scăzut…
D.C.D.: Clasificarea respectivă nu mai este valabilă. Oricum, era o clasificare într-un program european. Nu mai au nici baza de date. Eu cred într-o singură clasificare, aceea pe care ne-o fac cei care beneficiază de absolvenții noștri. Și eu cred că aici stăm bine. Sunt universități mari, care au rămas cu locurile neocupate, și noi avem aproape 2.000 de studenți care plătesc taxe ca să vină la Universitatea din Craiova. Sunt universități mai mici din zonă unde au avut probleme cu ocuparea locurilor și echipa de management și-a dat demisia.
GdS: Am adus în discuție clasificarea de acum doi ani pentru că a impus și restructurarea personalului. Va continua această restructurare?
D.C.D.: S-a redus personalul pentru că era supradimensionat. Și toți cititorii dumneavoastră trebuie să înțeleagă că nu numai Universitatea din Craiova este în situația asta. Marea majoritate a universităților europene a făcut acest lucru. În toată Europa este criză, iar criza economică înseamnă mai puține locuri de muncă pentru absolvenții învățământului superior și e normal ca numărul lor să scadă. În plus, în toată Europa, nu numai la noi există probleme cu natalitatea și avem din ce în ce mai puțini copii. E firesc să ne adaptăm. Normal este să reducem numărul de locuri și să facem calitate. Universitatea a fost dimensionată pe anumite realități economice și sociale și acum se redimensioneză. Eu îmi aduc aminte că în urmă cu zece ani predam la Universitatea „Robert Schumann“ din Strasbourg, care nu mai există, pentru că au fuzionat trei universități din Strasbourg să facă una mai puternică. Și este vorba de Strasbourg, capitala Europei, nu de Craiova, capitala Olteniei.
„E bine ca studenții să-și păstreze echilibrul“
GdS: Suntem totuși la începutul noului an universitar. Ce trebuie să facă un student ca să aibă după absolvire o carieră de succes? Care este sfatul rectorului Dan Claudiu Dănișor pentru ei?
D.C.D.: Trebuie să învețe pentru ei, să nu se gândească la note, la profesori, la părinți, ci la un singur lucru: că trebuie să-și construiască viitorul și că nu trebuie să iasă din facultate foarte obosiți, ca să aibă energia necesară să profeseze apoi. Deci să se și distreze. Aristotel spunea că munca este făcută în vederea timpului liber. E bine în studenție să-ți păstrezi echilibrul, să înveți pentru tine, ca să poți performa.
GdS: Aveți un mesaj și pentru cadrele didactice?
D.C.D.: Să le dea tututror Dumnezeu sănătate și să reușim să continuăm să facem performanță împreună, ca tânăra generație să poată să beneficieze de experiența noastră, să ducă România mai departe, să poată să o facă mai performantă.