De ani buni, părinţii copiilor care suferă de diverse tipuri de dizabilităţi și care urmează o formă de învăţământ încearcă să obţină drepturile ce li se cuvin legal micuților. Este vorba de bani pentru alocaţia de hrană a copiilor din familii care urmează cursurile învăţământului special sau ale celui de masă. Luna decembrie aduce însă veşti bune doar pentru asistenţii maternali şi pentru copiii instituţionalizaţi, nu şi pentru cei crescuţi în familia biologică.
În ultimii ani, mai mulţi părinţi ai căror copii au probleme medicale grave și au fost încadraţi în grade de handicap trag un semnal de alarmă că autorităţile locale din județul Dolj le ignoră de ani buni drepturile.
„Avem dreptul să primim pentru copiii noştri cu diverse probleme medicale, care au încadrări în grade de handicap, bani pentru alocaţia de hrană. În multe oraşe din ţară, copiii cu dizabilităţi care urmează cursurile în învăţământul special sau de masă primesc aceşti bani. Nu este o sumă mare. În urmă cu câţiva ani se acordau, de exemplu, cinci lei pe zi, apoi alocaţia a fost majorată, pentru mulţi dintre părinţi aceşti bani ar fi bineveniţi, având în vedere că recuperarea medicală a copiilor noştri costă foarte mult, tratamentele sau terapiile pe care le folosim sunt costisitoare. Aceşti bani ar trebui asiguraţi de Consiliul Judeţean Dolj“, a povestit Adriana Preda, preşedintele Asociaţiei pentru Copii cu Cerinţe Educative Speciale (ACCES).
Aceasta nu este singura nemulţumire a părinţilor copiilor cu probleme medicale. „Târziu, am aflat şi faptul că ai noştri copii au dreptul la burse medicale, în valoare de 40 de lei pe lună, bani pe care unităţile de învăţământ sunt obligate să îi plătească din banii primiţi de la consiliile locale din judeţ. Am citit legea şi am îndrumat părinţii să solicite managerilor de şcoli aceşti bani. Am întrebat, spre exemplu, în ultimele zile, zece mămici care au copii cu cerinţe educative speciale dacă au auzit de astfel de burse. Toate au răspuns că au aflat despre acest drept de la alţi părinţi aflaţi în situaţia lor şi nu de la autorităţi. Doar în patru cazuri, de exemplu, au regăsit informaţia afişată şi la secretariatul şcolilor. Mai avem situaţii când copiii sunt înscrişi la şcoli particulare unde nu se acordă această bursă, deoarece li s-a comunicat că nu există buget alocat în acest sens. Este altă nedreptate, pentru că toate unităţile şcolare sunt acreditate de Ministerul Educaţiei şi ar trebui să asigure aceleaşi drepturi. Părinţii renunţă însă la această bursă medicală, deoarece sunt mulţumiţi de condiţiile şi educaţia din aceste şcoli private, iar copiii lor au primit toată atenţia necesară. Nici una dintre aceste persoane însă nu a auzit de alocaţia de hrană“, a precizat Adriana Preda, preşedintele Asociaţiei pentru Copii cu Cerinţe Educative Speciale (ACCES).
Copiii instituţionalizaţi şi asistenţii maternali îşi vor primi drepturile
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), în învăţământul de masă urmează cursurile 173 de copii cu încadrări în grade de handicap, iar alte câteva sute la Şcoala Specială „Sf. Mina“ şi la Şcoala Specială „Sf. Vasile“ din Craiova. „Ştiu despre acest drept al copiilor cu dizabilităţi care urmează cursurile şcolare şi sper ca în viitorul apropiat aceştia să îşi primească banii pentru alocaţia de hrană. Contează foarte mult prezenţa la cursuri a acestor copii, fără de care legea spune că banii trebuie sistaţi“, a precizat Georgică Florea Bercea, inspector general la ISJ Dolj.
La 31 octombrie 2014, în evidenţa DGASPC Dolj erau înregistraţi sute de copii cu dizabilităţi care frecventează o formă de învăţământ: cu încadrare în grad de handicap uşor – 166 de copii, cu încadrare în grad de handicap mediu – 522 de copii; cu încadrare în grad de handicap sever – 917 copii; cu încadrare în grad de handicap accentuat – 247 de copii. Din totalul copiilor cu handicap, 85 sunt plasaţi la asistenţi maternali profesionişti, 128 de copii în servicii de tip rezidenţial, 21 de copii sunt plasaţi la alte familii şi persoane, 37 se află în îngrijire la familia extinsă şi 1.581 de copii sunt îngrijiţi în familia biologică.
„Începând cu 1 decembrie 2014, copiii şi mamele protejate vor beneficia de alocaţii pentru hrană şi îmbrăcăminte mai mari, aşa cum prevede HG nr. 904/15 octombrie 2014. Vor primi alocaţii mai mari tinerii şi copiii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, dar şi mamele protejate în centrele maternale. Valoarea alocaţiei de hrană depinde de grupa de vârstă. Astfel, pentru copiii de la zero la trei ani inclusiv se vor acorda 12 lei pe zi, pentru cei de la trei până la 26 de ani inclusiv – 16,60 lei. Şi asistenţii maternali vor primi o sumă unitară pe lângă salariu ca şi alocaţie de plasament în valoare de 600 de lei“, a precizat Maria Dumbravă, purtător de cuvânt la DGASPC Dolj.
Reprezentanţii CJ Dolj de-abia acum studiază legea
La cei 1.581 de copii cu dizabilităţi îngrijiţi de familia biologică nu s-a gândit nimeni, deşi aceştia ar trebui să primească 12 lei pe zi. Legea spune clar că de mărirea alocaţiei de hrană „beneficiază şi copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între trei și 26 ani cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, inclusiv celor şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, în conformitate cu prevederile art. 51, alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare“. „Nu avem alocaţi bani pentru alocaţiile de hrană ale copiilor cu dizabilităţi din familii care urmează o formă de învăţământ. Acum studiem hotărârea de guvern…“, a precizat Alina Tănăsescu, vicepreşedinte al CJ Dolj.
În Vâlcea, copiii cu certificate de handicap care urmau cursurile învăţământului de masă sau special au primit şi în 2013 alocaţia de hrană în valoare de zece lei pentru fiecare zi venită la şcoală, la fel şi cei din Bucureşti sau Oradea.
Peste 70% din copiii români suferă de sărăcie
Potrivit studiilor efectuate recent la nivelul Consiliului Europei şi al UNICEF, sărăcia veniturilor (sau monetară) este la copii mai ridicată în România decât în orice altă ţară europeană (33%, faţă de 20% media UE), iar circa 72-78% din copiii din România suferă de deprivare materială severă, aceasta fiind semnificativ mai intensă decât în toate celelalte state europene cu privire la aproape toate bunurile. De asemenea, 8% din minori trăiesc în România în „sărăcie severă“, cu mai puţin de 15 lei pe zi, din cauza excluziunii sociale, precum şi din cauza nivelului scăzut al educaţiei, sănătăţii şi al ocupării forţei de muncă, toate acestea având ca și consecinţă negativă abandonul şcolar.
