Ofensiva franceza in favoarea extinderii

Lovitura de teatru, schimbare de perspectiva sau simplu subiect de discutie politica? Acestea sint intrebarile care au aparut dupa ce s-a anuntat ca, in cadrul Consiliului de Afaceri Generale care a avut loc ieri-dimineata la Bruxelles, Hubert Vedrine, ministrul francez al afacerilor externe, s-ar fi pronuntat in favoarea unei extinderi in 2004 nu „pentru un grup de pina la zece tari“, cum propusese Comisia Europeana, ci pentru un grup de 12 tari, adica incluzind Romania si Bulgaria. Vedrine se intreba daca extinderea, asa cum este propusa acum de Comisie, nu ar avea un efect destabilizator pentru echilibrul din zona, implicatiile pozitiei sale fiind evidente, caci nu numai ca ar schimba intreaga viziune de pina acum asupra extinderii, ci ar presupune si schimbarea calendarului evenimentelor din perioada 2002-2004, considerat pina acum ca avind acordul tuturor statelor membre UE.

In conferinta de presa care a urmat, ministrul belgian de externe, Louis Michel, presedintele in exercitiu al Consiliului, a apreciat ca ideea franceza „reprezinta o intrebare foarte buna, care va alimenta o analiza utila“. Dar, alaturi de aceasta pozitie foarte generala si diplomatica, iata – in exclusivitate pentru ziarul nostru – care este pozitia Comisiei Europene, exprimata de Michel Barnier, comisar pentru politica regionala si reforma institutionala:

„Comisia Europeana actioneaza in continuare pe baza aceleiasi idei de lucru care a justificat foaia de drum pe care am propus-o atit Consiliului de Ministri, Parlamentului European, cit si tarilor candidate. Negociem acum aderarea cu un grup de 12 tari din care face parte si Romania, observam progresele care sint inregistrate in fiecare dintre aceste state si facem un raport pe acest subiect. Iata ce pot spune azi, cind, pe baza raportului privind pregatirile obiective din fiecare dintre tarile candidate, colegul meu Gunther Verheugen a putut spune in urma cu citeva zile, atunci cind a prezentat la Strasbourg Raportul Comisiei, ca este posibila aderarea in 2004 a unui grup de pina la zece tari. Este vorba despre recunoasterea unui proces obiectiv de pregatire; dupa aceasta, va urma o decizie politica. Dar, in prezent, nu cereti Comisiei Europene altceva decit asta: in cazul fiecarei tari candidate facem o analiza obiectiva, impartiala, analiza care este in interesul fiecaruia dintre aceste state.

– Dar, prin cele spuse de ministrul francez de externe, se pare ca problema extinderii se deplaseaza in planul deciziei politice!

-Da, acest lucru a fost spus de un ministru in cadrul Consiliului, dar chiar el a afirmat si ca aceasta remarca poate fi utila pentru dezbaterile viitoare. Dar fiecare lucru, la timpul sau. Ceea ce va pot spune in calitate de comisar european este ca lucram pe o baza obiectiva si serioasa, ceea ce este, repet, in interesul fiecareia dintre tarile candidate. Facem asta fara sa spunem povesti, o facem la modul cit mai obiectiv, tocmai pentru a ajuta aceste tari sa parcurga procesul aderarii intr-un mod cit mai rapid. Fiecare tara este analizata in functie de progresele pe care le-a inregistrat in mod real, in functie de eforturile depuse, dar si de dificultatile care trebuie inca depasite“.