Mama unei olimpice la matematică din Craiova, cu zeci de premii la concursurile școlare, se luptă cu sistemul de învățământ, care, spune ea, a dezavantajat-o pe fata sa la olimpiada județeană de matematică de anul trecut. Camelia Safta a început un război pe care puțini părinți ar fi avut curajul să-l poarte. Chiar dacă fiica sa are de suferit din acest motiv, Camelia a demascat neregulile din sistemul de învățământ din Dolj și le-a făcut plângere penală mai multor profesori pentru că au încălcat regulamentele stabilite de Ministerul Educației. Deși știe că răul făcut nu mai poate fi desfăcut, mama copilei speră că lupta sa va trage un semnal de alarmă și va repune sistemul pe calea cea dreaptă. Acea cale care le dă speranță copiilor dotați că nu învață degeaba și că munca lor este răsplătită.
Pentru mulți părinți, hotărârea Cameliei Safta de a merge până în pânzele albe pentru copilul ei ar putea fi considerată curată nebunie. Să reclami la Parchet profesori cunoscuți, să ceri explicații Inspectoratului Județean Școlar, să bați la ușa Ministerului Educației, ba chiar să dai ministerul în judecată pentru anomaliile pe care tot el le creează sunt acțiuni pe care puțini părinți s-ar încumeta să le pună în practică.
Camelia Safta a început războiul cu autoritățile după faza județeană a Olimpiadei de Matematică din martie 2014 la clasa a VI-a. Fata ei, Teodora, elevă la Colegiul „Ștefan Velovan“ din Craiova, s-a clasat pe locul doi, la egalitate de puncte cu alt elev și la distanță de un punct de locul întâi, singurul care permitea participarea la Olimpiada Națională. Întreaga desfășurare a olimpiadei a intrigat-o pe Camelia, dar ceea ce a determinat-o să-și caute dreptatea au fost încălcările flagrante ale regulamentului competiției.
Note împotriva regulamentului, profesori fără drept de participare
La examen, fiecare elev a avut de rezolvat patru subiecte, notate cu maximum șapte puncte de către cei doi profesori corectori. Teodora a obținut la două dintre subiecte 6,75 de puncte, la al treilea – 4,5, iar la ultimul – 1 punct. În total 19 puncte. Studiind legislația în domeniu, mama fetei a descoperit că membrii comisiilor de evaluare au încălcat regulamentele stabilite de Ministerul Educației. În primul rând, este vorba despre faptul că notele acordate de fiecare profesor trebuie să fie numere întregi, astfel încât media artimetică să fie, de exemplu, 4.00, 4,50, 5.00. În cazul Teodorei, unul dintre cei doi profesori a acordat 6,50, iar celălalt 7, rezultând media 6,75, contrar regulamentului. Cealaltă încălcare a regulamentului se referă la prezența în comisii a unor profesori cu elevi în competiție și care nu aveau voie să corecteze lucrări. Să le luăm pe rând.
Regulamentul privind organizarea și defășurarea Olimpiadei Naționale de Matematică nr. 25.397 din 15.01.2014 spune următoarele: „După caz, evaluarea lucrărilor se poate face pentru întreaga lucrare de către o echipă de câte doi profesori sau pentru fiecare problemă, în echipe de câte doi profesori. Fiecare evaluator acordă pentru fiecare problemă un punctaj număr întreg. Punctajul final al unei probleme este reprezentat de media aritmetică a punctajelor acordate de cei doi corectori“. Cele două medii de 6,75 ale Teodorei la două dintre subiecte este clar că au fost date cu încălcarea regulamentului. Chiar Ministerul Educației specifică, într-un răspuns trimis Cameliei Safta, că Teodora nu putea primi aceste punctaje. „În consecință, punctajul final al unei probleme, la etapele județeană/a municipiului București/națională, poate fi: 0, 0.50, 1.00, 1.50, 2.00…6.50, 7.00 puncte“, se arată în răspunsul din data de 29 mai 2014 al Direcției Generale Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții din cadrul Ministerului Educației. Camelia Safta a sesizat și Inspectoratul Școlar Județean Dolj, care nu a găsit nici o neregulă în privința notelor. „În ceea ce privește organizarea etapei județene, s-a constatat faptul că s-a respectat Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare (…), precum și Regulamentul specific privind organizarea și desfășurarea Olimpiadei Naționale de Matematică“, se arată în răspunsul trimis în aprilie 2014. Deci, ministerul spune că notele au fost acordate greșit, ISJ Dolj spune că totul a fost în regulă. Mai departe.
Potrivit Ordinului nr. 3.035 din 2012 privind Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, art. 29, alin.1 și 2, profesorii care aveau elevi înscriși în competiție nu puteau fi evaluatori la respectiva clasă sau, dacă aveau rude sau afini până la gradul al treilea inclusiv, nu puteau face parte din comisiile de organizare și evaluare. Camelia Safta a descoperit că și aici ordinul a fost încălcat. Profesorii Florea Benea și Mariana Mărculescu au avut mai mulți elevi în competiție și au făcut poarte din comisiile de evaluare și organizare, iar alt profesor care ar fi făcut parte din comisia de evaluare la liceu ar fi avut copilul înscris la olimpiada de matematică din clasa a VI-a, fiind concurentul Teodorei. De fapt, copilul acestui profesor a fost și câștigătorul olimpiadei și a mers mai departe la olimpiada națională. Conform literei legii, profesorul nu ar fi avut voie să facă parte din nici o comisie de evaluare, indiferent la ce clasă. Iată ce spune alineatul 1: „La etapele locală, județeană și națională nu pot fi membri ai comisiilor de organizare și evaluare, respectiv ai Comisiei Centrale a competiției naționale, pentru etapa națională, cadrele didactice care au în competiție rude și afini până la gradul al treilea inclusiv“. Iată ce spune alineatul 2: „La toate etapele competițiilor naționale, cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă nu pot fi propunători/evaluatori de subiecte la clasa respectivă și nu pot intra în contact cu subiectele/baremele până când acestea nu devin publice“. Tot prin acest ordin, profesorii sunt obligați să dea în scris o declarație-tip pe proprie răspundere prin care să-și asume faptul că respectă cerințele de mai sus.
Iertați la prima abatere
Cum ISJ Dolj nu a descoperit nici o neregulă la concursul organizat de el, Camelia Safta a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova pentru abuz în serviciu împotriva membrilor Comisiei de Organizare, de vizualizare și contestație a olimpiadei. După ce i-a audiat pe acuzați, procurorul de caz a luat o decizie în dungă, care a nemulțumit-o pe mama fetei. În aprilie, Secția 4 de Poliție a dispus începerea urmăririi penale IN REM pentru abuz în serviciu, iar o lună mai târziu a decis extinderea urmăririi penale pentru fals în declarații (declarațiile pe proprie răspundere ale profesorilor – n.r.). În luna mai, Parchetul a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții Mariana Mărculescu și Florea Benea pentru fals în declarații. Apoi, procurorul de caz a decis să renunțe la urmărirea penală, nu pentru că fapta nu ar fi fost săvârșită, ci pentru că nu exista un interes public în urmărirea acesteia, deoarece cei doi nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. „Considerăm că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 318, alin. 1 din Codul de Procedură Penală, deoarece pentru infracțiunea săvârșită (fals în declarații) legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult șapte ani și, în raport de cele menționate, se constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia. Astfel, prin conținutul, modul și mijloacele de săvârșire și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, respectiv față de faptul că suspecții (…) nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, rezultă că nu există un interes public în urmărirea acesteia“, se arată în rezoluția procurorului. „Prin soluția dispusă, Parchetul se transformă și se confundă cu o veritabilă instituție a apărării și justifică renunțarea la urmărire penală cu argumentul că cei doi suspecți nu au antecedente penale. Pe baza acestui argument, numai cei care săvârșesc acte prevăzute de legea penală pentru care pedeapsa este mai mare de șapte ani pot fi trași la răspundere penală“, a scris Camelia Safta în acțiunea în justiție pentru desființarea rezoluției Parchetului.
Articolul invocat de procuror îi dă acestuia posibilitatea să renunțe la urmărirea penală, dar să și aplice unele măsuri. Iată ce spune alineatul 1 al articolului 318 din Codul de Procedură Penală. „În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult șapte ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia“. Mai departe, alineatul 2 aduce detalii: „Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii“. Măsurile pe care le-ar fi putut lua procurorul sunt descrise la alineatul 3:
„Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă“.
Bâlbâieli la Inspectoratul Școlar Județean Dolj
Văzând că i se închid toate ușile, Camelia Safta a decis să sesizeze Gazeta de Sud. Abia după ce jurnaliștii GdS au început să pună întrebări legate de acest caz, ISJ a decis să ia anumite măsuri. Dacă, până atunci, a considerat că olimpiada s-a desfășurat fără probleme, ISJ a decis acum să-i suspende pe profesorii acuzați de la corectare la olimpiada de matematică din 2015, care va începe peste aproximativ o lună. Cât despre vina inspectoratului ca organizator, nici vorbă. Oficialii ISJ se fac că nu înțeleg întrebările, răspund doar ce vor și se plâng că evaluarea lucrărilor este complexă. Purtătorul de cuvânt al ISJ, Mihăiță Stoica, a dat de înțeles că metodologia nu este clară în privința participării profesorilor în comisiile de evaluare și nu a știut să răspundă de ce s-a greșit notarea în cazul Teodorei Safta. „În urma verificărilor efectuate s-a constatat că dumnealui (Florea Benea – n.r.) nu a evaluat, ci doar a coordonat Comisia de Evaluare a lucrărilor scrise pentru clasa a VI-a. În conformitate cu metodologia, nu este specificat care este statutul dânsului în această comisie. Procedura de evaluare este destul de complexă. Cazul doamnei Mărculescu este diferit. Există instituții ale statului care desfășoară cercetări și urmează să se pronunțe. În acest moment, nu vă putem spune care este rezultatul, când îl vom afla vom lua măsurile care se impun. ISJ a verificat administrativ documentele, le-a pus la dispoziție instituțiilor care le-au solicitat. Ca primă măsură preventivă, profesorii care au avut probleme, în ghilimele, din acest punct de vedere, ISJ a decis să suspende participarea acestora în cadrul Comisiilor de Evaluare.
Dacă discutăm strict de procedura de evaluare, v-am spus că este complexă și pe fiecare clasă evaluează un număr destul de mare de cadre didactice. Dacă mă întrebați pe mine, eu sunt profesor de istorie, aș putea să vă spun că dacă se acordă 6,5 și 7, matematica mea spune că face 6,75, ca urmare, dacă mă întrebați dacă e număr întreg, aș spune că e număr care aparține mulțimii numerelor reale. În cutumele și în metodologia privind evaluarea la examenele naționale se spune că diferența nu trebuie să depășească 50 de sutimi, ca urmare se poate acorda și o notă de 5,50; 6,50. Nu am putea spune noi că este o contradicție cu ce spune ministerul, însă este o procedură de evaluare destul de complexă“, a explicat Stoica pentru GdS.
Când au auzit că vor fi suspendați la următoarea olimpiadă, cei doi profesori au declarat că nici nu voiau să mai participe. „Am explicat la poliție care este situația. Greșeala le aparține celor de la ISJ, care au trecut Comisie de Evaluare, iar eu cu o colegă de la Școala 33 am asigurat partea tehnică. A scris «responsabil comisie“ sus. Greșeala a fost acel formular al lor. Noi nu eram evaluatori. Eu nu am corectat efectiv nici o lucrare, ci am asigurat doar partea tehnică, în sensul că i-am împărțit pe profesori în două grupe, unii să corecteze prima mână, iar în altă sală de curs, a doua mână. A fost o scăpare a formularului-tip. Dacă aș fi corectat, aș fi zis…. cum a fost Mărculescu. Nu mă mai duc la nici o corectură, după ce că au fost și fără bani, și sâmbăta, și duminica. Nu mă mai duc nici pe bani. Eu nu am verificat notele, ci doar dacă, adunate, dădeau suma corectă. Am semnat formularul gândindu-mă că nu sunt evaluator. La experiența mea, nu mi-a trecut prin cap că se va interpreta așa. Și înainte exista acest formular. După o activitate de atâția ani, să sufăr atât acum…. Este imposibil să poți asigura corectură numai cu profesorii care nu au copii la olimpiadă, pentru că nu sunt suficienți. Dacă baremul de corectare are un punct, un copil face jumătate, iar celălalt nu face nimic, cum dai?“, a declarat profesorul Florea Benea.
Și profesoara Mariana Mărculescu a spus că nu mai este interesată să corecteze la olimpiadă anul acesta. „Am avut copii la olimpiada de anul trecut și o să am și anul acesta. E treaba inspectoratului dacă ne suspendă de la corectură, dar copiii merg la olimpiadă. Mă bucur, oricum, că este sâmbăta mea liberă. Aveam voie să corectez, eu am spus la poliție situația și… s-a rezolvat. Este sâmbăta mea liberă, neplătită. Dacă mă acuza cineva că am corectat greșit, aș fi înțeles, dar când tu mă condamni doar pentru că am corectat… și nici măcar nu am corectat lucrarea fetiței…“, a spus Mărculescu.
Camelia Safta: Lupt pentru copilul meu
Camelia Safta nu vrea să renunțe la luptă. „O fac pentru copilul meu, pentru ceilalți copii, pentru corectitudine. Nu că este al meu, dar este un copil excepțional, cu zeci de diplome la concursuri, și nu vreau să fie tratat în felul acesta. Vă spun sincer, vreau să-mi țin copilul acasă, să nu plece din țară scârbit de sistem, așa cum a făcut fata mea mai mare. Am luptat pentru ca acest copil să trăiască, Teodora a stat trei luni în comă la o vârstă fragedă și puțini doctori îi dădeau șanse de supraviețuire. La șapte ani a descoperit pasiunea pentru matematică, iar de atunci studiază încontinuu. Știu că pare o luptă cu morile de vânt, dar trebuie să se facă dreptate. Măcar pentru viitor“.
