Reprezentanţi ai elevilor din toate judeţele ţării se află în aceste zile la Craiova cu prilejul Adunării Generale a Consiliului Naţional al Elevilor (CNE). Elevii şi-au ales reprezentanţii pentru anul 2015-2016, dar și-au exprimat nemulţumirea față de multe prevederi ale noului Regulament de funcţionare a unităţilor de învăţământ, publicat în Monitorul Oficial pe 13 ianuarie.
La Adunarea Generală a Elevilor participă liderii elevilor din întreaga țară, fiecare județ fiind reprezentat de o delegație formată din doi membri, președintele Consiliului Județean al Elevilor (CJE), alături de alt membru al respectivei structuri. Întâlnirea are drept scop alegerea președintelui Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), a secretarului Departamentului de Organizare Internă și a secretarului Departamentului Educație și Comunicare (relații externe), care, alături de președinții celor opt regiuni, vor forma noul Birou Executiv al Consiliului Național al Elevilor, în mandatul 2015-2016. Alături de elevi, la eveniment au luat parte reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării Științifice, ai Ministerului Tineretului și Sportului, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj și parteneri ai structurii, alături de seniori și profesori formatori.
„33% dintre elevii chestionaţi consideră că sunt jigniţi în şcoli“
Pentru funcţia de preşedinte al CNE a fost desemnat un singur candidat – Horia Oniţă, elev la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu“ din Oradea, iar pentru funcţia de secretar externe – Mihaela Ban din Satu-Mare. Doar pentru funcţia de secretar interne au existat trei candidaţi: Andra-Ştefania Dumitrică (Vâlcea), Cătălin Zugravu (Neamţ), Eusebiu-Mihail Tudoroiu (Prahova). Pe lângă desfăşurarea procesului electoral, în perioada petrecută la Craiova, reprezentanții elevilor vor participa la ateliere de lucru și vor pregăti strategia de dezvoltare a CNE pentru acest mandat.
„Consiliul Naţional al Elevilor este o formă de organizare a elevilor la diferite niveluri, care are ca scop reprezentarea elevilor și găsirea de soluţii pentru a răspunde nevoilor tututor celor care urmează o formă de învăţământ. Avem ca obiectiv inițierea și organizarea de proiecte care să se plieze pe nevoile și interesele elevilor din școală, județ sau regiune. Îmi doresc să redactăm un statut al elevilor, aşa cum prevede şi Legea educaţiei, în care să se precizeze clar drepturile şi obligaţiile elevilor. Probleme sunt multe, însă aş pune accent pe lipsa de informare a elevilor privind drepturile lor, despre faptul că există abuzuri în şcoli. În acest sens, aș da ca exemplu sondajul realizat de Organizația Salvaţi Copiii, din care reiese faptul că 33% dintre elevii chestionaţi consideră că sunt jigniţi în şcoli. Apoi suntem nemulţumiţi de bursele şcolare, care sunt extrem de mici. La nivel naţional, elevii se plâng de dotările deficitare din unele şcoli, dar şi de faptul că se lovesc de acelaşi curriculum învechit. Elevii de clasele a XI-a şi a XII-a nu beneficiază de manuale gratuite, precum menţionează legea. Vrem să acordăm dreptul de vot al elevilor în Consiliul de Administraţie“, a precizat Horia Oniţă.
Elevii vor ca semnele distinctive ale şcolilor să fie suportate de minister
Reprezentanţii elevilor din ţară au atras atenția opiniei publice și factorilor decidenți cu privire la conținutul Regulamentului de Organizare și Funcționare al Instituțiilor de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP), publicat în Monitorul Oficial pe 13 ianuarie 2015.
Aceştia condamnă prevederile din Regulament prin care se introduce ca normă obligatorie purtarea unui semn distinctiv în cadrul unităților de învățământ. Prin această prevedere, elevii consideră că se încalcă principiul gratuităţii sistemului educaţional consacrat în Constituţie şi în Legea educaţiei naţionale. Liderii elevilor consideră că prin această măsură se încurajează corupția din cadrul școlilor prin negocierile duse între direcțiuni și producătorii privați, neexistând o formă de înştiinţare în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor.
„La nivel național s-au semnalat cazuri în care uniformele aveau un preț exagerat sau erau fabricate şi comercializate de unități private, fără o licitație publică prealabilă, depăşind, de cele mai multe ori, suma de 200 de lei. Legea educaţiei naţionale prevede gratuitatea învăţământului preuniversitar şi scoatem în evidenţă faptul că elevii sunt beneficiarii direcţi ai sistemului educaţional, nu angajaţii acestuia. Consiliul Național al Elevilor consideră că această măsură este benefică doar în condiţiile în care costurile ce implică achiziţionarea acestor semne distinctive vor fi suportate de către unitățile de învățământ, autoritățile locale sau de către Ministerul Educației Naționale și solicită măsuri concrete pentru rezolvarea acestei probleme“, au precizat reprezentanţii elevilor.
„Împreună cu Guvernul României dorim să lansăm o platformă on-line destinată copiilor“
În cadrul Adunării Generale, foştii reprezentanţi ai elevilor au avut posibilitatea să îşi prezinte rapoartele de activitate și să semnaleze problemele sistemului educaţional. „Ne-am orientat în această perioadă şi către elevii cu diverse dizabilităţi. Am constatat astfel că sunt în continuare şcoli care nu au rampe speciale pentru elevii cu probleme locomotorii, că sunt elevi cu probleme de vedere pentru care foarte puţine tipografii redactează cărţi. Au fost probleme la implementarea manualelor digitale. Ne dorim însă ca acestea să nu rămână doar pentru clasele mici, ci să fie întocmite până la clasele de liceu“, a adăugat Eduard Mititelu, fost preşedinte al CNE.
Altă problemă semnalată a fost cea referitoare la absenteismul elevilor.
„Tocmai din acest motiv vrem să descoperim care sunt cauzele pentru care elevii lipsesc de la ore, vrem să vedem dacă este vorba doar de curricula învechită sau de problemele pe care aceştia le au cu profesorii. Avem o colaborare strânsă cu Ministerul Tineretului şi Sportului, vrem să promovăm cât mai bine importanţa educaţiei fizice pentru că în acest moment foarte mulţi elevi preferă să nu participe la aceste ore. Împreună cu Guvernul României dorim să lansăm o platformă on-line destinată copiilor, mai precis cum văd ei cei șapte ani de acasă. Noul Regulament şcolar ne permite contestarea notei primite la lucrările scrise. Este o măsură bună, însă vrem să ştim exact cum vom proceda pentru că până la urmă reclamaţia depusă de noi va ajunge la profesor. Elevilor le este teamă că aceste contestări pot genera alte probleme. Nu contest faptul că avem dascăli corecţi, însă de-a lungul anilor ne-au fost semnalate foarte multe cazuri în care elevii nu au fost mulţumiţi de notele primite“, a precizat Eduard Mititelu.
