Ca niciodată, la actuală sesiune plenară a Parlamentului European, liderii principalelor grupuri politice din aceste for au venit în faţa jurnaliştilor cu aprecieri în termeni aproape identici referitor la una din chestiunile fierbinţi ale agendei europene – situaţia din Grecia şi impactul declaraţiilor şi al măsurilor anunţate de premierul Alexis Tsipras în Parlamentul elen după insuccesul turneului său european vizând soluţionarea crizei datoriilor ţării sale. Cele mai şocante declaraţii ale lui Tsipras au fost considerate a fi cele în care respinge categoric austeritatea şi colaborarea cu Troika creditorilor internaţionali, dar mai ales cea referitoare la reactualizarea pretenţiilor Greciei la despăgubiri din partea Germaniei pentru pagube provocate în perioada celui de-al doilea război mondial. Este adevărat şi faptul că jurnaliştii veniţi la actuala sesiune a PE de la Strasbourg au cam impus concentrarea conferinţelor de presă aproape în totalitate asupra Greciei, prioritar asupra declaraţiilor premierului elen. Terorismul, situaţia din Ucraina, crimele comise de jihadişti în Irak, Siria, că să nu mai vorbim de evoluţiile economiilor europene, datoriile, şomajul, chestiunile de securitate, toate aceste subiecte au beneficiat de un interes mai redus la întâlnirile cu presă.
Italianul Gianni Pittella, liderul grupului social-democraţilor din PE, a subliniat că trebuie respectat rezultatul alegerilor legislative recente din Grecia, că este de înţeles efortul noului guvern elen de a defini o „soluţie politică credibilă, justă şi progresivă” care să repare daunele sociale provocate de austeritate , dar el „trebuie să înţeleagă că facem, cu toţii, parte din aceeaşi familie europeană” şi trebuie respectate regulile general europene aprobate la aderarea la UE. Gianni Pittella a condamnat pretenţiile la reparaţii de război din partea Germaniei şi i-a cerut premierului elen să lase de-o parte „egoismele naţionale„. În privinţa datoriei Greciei faţă de creditori internaţionali, Pittella a fost categoric: Grecia trebuie să–şi achite datoriile făcute, nu este admisibilă anularea lor, dar pot fi discutate totuşi termenele de rambursare sau dobânzile.
Copreşedintele grupului ” Verzilor”, belgianul Philippe Lamberts, a dezaprobat declaraţiile făcute de Alexis Tsipras de la istalarea să la guvernare. Ai impresia, spunea liderul ecologist, că premierul elen este angajat în continuare în elanul din îndelungata sa campanie electorală. Lamberts i-a cerut lui Tsipras mai multă discreţie – extrem de utilă pentru succesul negocierilor cu creditorii, cu liderii europeni – şi să renunţe la declaraţii ce pot radicaliza cetăţenii.
Foarte lapidar în referirile la problemele Greciei, liderul grupului conservator PPE(de dreapta) din PE, Manfred Weber, a refuzat pur şi simplu să comenteze pretenţiile lui Tsipras la despăgubiri de război din partea Greciei, argumentând că, acum, noi „trebuie să discutăm nu de trecut ci de viitor”. Şi liderul grupului PPE a insistat asupra obligativităţii Greciei de a returna datoriile, în cadrul planului de ajutor actualmente în vigoare supus controlului creditorilor internaţionali.
Guy Verhofstadt consideră vechile guverne elene vinovate de actuala situaţie a ţării
Liderul grupului liberal din PE(ALDE), Guy Verhofstadt, fost prim ministru al Belgiei, i-a surprins pe ziarişti prin analiza făcută actualei situaţii din Grecia. El consideră victoria partidului Syriza drept „o oportunitate enormă” pentru că Grecia să treacă, în sfârşit, la operarea unor reale reforme structurale de care are absolută nevoie pentru a ieşi din actuala situaţie economică şi financiară dezastruoasă. El i-a surprins pe jurnalişti formulând critici la adresa politicilor aplicate de guvernele precedente din Grecia. Până acum, spunea el, nu au fost luate decât măsuri de austeritate, multiplicând presiunile fiscale asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, reducând salariile şi pensiile, fără a ataca în vreun fel clientelismul, corupţia, fără a opera o adevărată reformă fiscală, fără a face investiţii din creditele obţinute şi fără a diminua sectorul public. Dar, a subliniat Verhofstadt, de la actualul guvern se aşteaptă reforme structurale profunde pentru a se putea accepta o schimbare în acordurile deja în vigoare cu FMI, UE şi Banca Centrală Europeană. Rambursarea datoriilor şi cooperarea cu Troika rămân, potrivit liderului grupului ALDE, obligatorii pentru ca Grecia să mai poată beneficia în continuare de finanţare internaţională. Şi el consideră nepotrivită pretinderea de către guvernul Tsipras a unor despăgubiri de război din partea Germaniei. Cu astfel de declaraţii, sublinia liderul ALDE, nu pot fi făcute progrese la negocierile cu partenerii europeni.
Un eurodeputat Syriza a venit în faţă presei însoţit de liderul partidului spaniol Podemos
Preşedinta grupului europarlamentar al Stângii radicale (GUE), Gabi Zimmer, i-a avut invitaţi în cadrul întâlnirii ei cu presa, pe eurodeputatul Dimitris Papadimoulis, reprezentant al partidului Syriza şi pe Pablos Iglesias, liderul partidului spaniol Podemos, un oponent vehement al politicilor de austeritate. Ceea ce dorim noi, a spus Papadimoulis, este să se permită economiei elene să–şi reia creşterea, să se dezvolte, beneficiind în acest scop de condiţii mai relaxate la plata datoriilor. Grecia, a insistat el,doreşte „o alianţă paneuropeană care să pună capăt austerităţii. Nu vrem o alianţa a Sudului împotriva Centrului sau Nordului Ununii Europene, avem cu toţii interesul de a se găsi o soluţie„. Dar, a mai spus el, noi dorim să discutăm nu cu funcţionarii Troika, persoane ce nu au mandat să negocieze, ci direct cu instituţiile care ne pot ajuta. Spaniolul Pablo Iglesias a subliniat la rândul său că politica de austeritate aplicată în Grecia a înregistrat un real eşec pe care „nu trebuie să ne fie ruşine să-l recunoaştem„.
