Pe terasa superioară a Dunării, la Corabia, se văd încă zidurile de apărare cu turnuri complet dezvelite ale cetății romane Sucidava. O cameră termală, o bazilică paleocreștină, o „fântână secretă“, o capodoperă inginerească, menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor, toate ne poartă în îndepărtate epoci ale civilizației.
Cetatea romană Sucidava, aflată la cinci kilometri de oraşul Corabia din judeţul Olt, este un loc ce nu trebuie ratat de nici un iubitor de istorie. Cine ajunge prin aceste locuri este întâmpinat de custodele cetății, nea Gică Șapcă. Ne lăsăm purtați prin istorie, ghidați de poveștile sale. „După cucerirea Daciei de către romani, pe teritoriul actualei localități Celei a fost construită fortăreața“, ne povestește nea Gică.
În secolul IV, împăratul Constantin cel Mare a construit aici un pod peste Dunăre, pod considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai lungi din antichitate. La ora actuală, din acesta mai rezistă timpului doar un „picior“. „S-a construit al doilea pod peste Dunăre, după cel de la Severin al lui Apolodor din Damasc. Era cel mai lung pod peste fluviu. Lunca Dunării era la noi mult mai lată, cu aproape un kilometru, decât la Severin. Podul avea o lungime de 2.437 de metri și o lățime de 5,70 m. Puteau circula două care de război pe el fără nici o problemă“, continuă custodele.
Ne conduce apoi spre poarta de vest a cetății. „Poarta de vest, singura poartă de intrare în cetatea care se întinde pe o suprafață de două hectare, este construită de Constantin cel Mare, pe vremea când a făcut și podul. Avea două rânduri de porți. Prima poartă culisa pe verticală. A doua poartă nu se mai vede pentru că s-a pus pământ ca să nu se strice urmele stâlpilor de susținere și urmele carelor romane, era o poartă ce se deschidea în interior“, explică nea Gică.
Intrăm în cetate conduși de custode, care ține să ne arate o construcție originală, de acum 1.800 de ani: „Uitați, e cărămidă foarte bine frământată și arsă. Priviți și liantul. Specialiștii nu au reușit să stabilească o formulă pentru liantul cu proprietăți fantastice, care rezistă de mii de ani“. Ne arată apoi pietre ce păstrează amprente fosilifere.
Fântâna secretă, unică în Europa
Pentru fiecare loc din cetate, nea Gică are o poveste. E pasionat de istorie, iar de ani buni găzduiește în casa sa de peste drum de Cetatea Sucidava arheologii ce vin în fiecare vară la Corabia pentru a face săpături. De la ei a auzit multe. Ne conduce spre câteva trepte ce duc la perla cetății, fântâna secretă. Un semn de pe una dintre cărămizile folosite la construirea treptelor atrage atenția. Vine de îndată și explicația: „Treptele ce conduc spre fântâna secretă au fost făcute odată cu restaurarea fântânii, în 1968. Sunt niște cărămizi originale, găsite în urma săpăturilor de aici. Nu au nici un fel de uzură. Una păstrează semnul creștinismului, peștele, iar acesta este un fragment dintr-o râșniță“, ne spune nea Gică.
Coborâm scările și ajungem în fața unei uși ferecate cu un lacăt mare. Pe acolo e drumul spre fântâna secretă din adâncuri. Însoțitorul nostru ne poftește înăuntru, dar nu înainte de a ne mai dezvălui încă o pagină de istorie. „Fântâna secretă a fost construită în secolul VI. A fost descoperită mulți ani mai târziu, în 1958. La acea vreme nu erau fonduri pentru a fi restaurată. A fost astupată și zece ani mai târziu, în 1968, a fost redescoperită și restaurată, iar astăzi poate fi vizitată. Nu e o fântână obișnuită, forată pe verticală, după cum știm noi, ci în plan înclinat. Tunelul coboară în plan înclinat 26 de metri – până la o adâncime de 18 metri, fiind situată la 14 metri în afara zidului de sud al Cetății Sucidava. Fântâna este unică în Europa“. Ghidați de aceste informații, pășim în tunel și apoi suntem invitați să coborâm. Asemenea locuitorilor castrului, care se puteau aproviziona liniștiți cu apă pe sub pământ fără ca dușmanii să știe acest lucru, ajungem la ochiul de apă. Am fi tentați să luăm amfora așezată în mod simbolic și să stingem luminile actuale pentru a așeza în firidă opaițul.
În apa limpede se oglindește istoria, lăsând să iasă la suprafață și legendele care vorbesc că apa din fântână are puteri nebănuite, că îi uneşte pe cei despărţiţi, oferindu-le un trai armonios împreună.
Un loc plin de istorie
Nea Gică, descendent al lui Radu Popa Şapcă, unul dintre capii Revoluţiei de la 1848, ne îndeamnă să urcăm scările spre suprafață. Mai vrea să ne arate două locuri importante din Sucidava: camera termală și o bazilică paleocreștină, din secolele V-VI, prima biserică creștină descoperită la nord de Dunăre și sud de Carpați.
La câțiva pași de fântâna secretă se află camera termală. „Priviți: încălzirea locuințelor prin pardoseală era cunoscută din secolele IV -V. În partea de vest este un cuptor. Acolo se încălzea apa. Aerul cald circula printre pilele care susțineau pardoseala. Aveau apeducte, viaducte și toate celelalte. Acum cine face clădire cu încălzire prin pardoseală zice că e de actualitate. De fapt, noi plagiem ce făceau ăștia în secolele IV-V“, spune cu sarcasm nea Gică.
Ne conduce apoi spre ultimul obiectiv: bazilica. „E prima biserică creștină descoperită la nord de Dunăre și la sud de Carpați. Are forma unei nave, cu altarul orientat la răsărit, ca orice biserică creștină. Lângă amvon – și ne indică un loc acoperit cu două table metalice – a fost descoperit un schelet. Din păcate, nu mai este expus. Scheletul avea 1,97 m. Era foarte înalt pentru oamenii din acea perioadă. Era îngropat creștinește, cu capul la apus, picioarele la răsărit, și cu mâinile pe lângă trup. Când a fost descoperit era foarte bine conservat, având toată dantura. Nu s-au găsit nici veșminte de preot, nici armament, dar fiind îngropat în biserică se pare că a fost o personalitate“, ne explică nea Gică.
Istoria pulsează din fiecare colțișor al locului. Lăsăm în urmă vechea Cetate Sucidava și a ei fântână secretă, dar și pe nea Gică, „a șasea generație de la Popa Șapcă încoace“ după cum el ne mărturisește, mulțumindu-i în gând pentru lecția de istorie pe care ne-a predat-o.