După câteva ore de discuţii purtate cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj, dar şi cu managerii unităţilor de învăţământ şi reprezentanţii sindicatelor, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a făcut o radiografie a învăţământului doljean. Acesta a punctat categoric aşteptările pe care le are de la reprezentanţii învăţământului: creşterea procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat, iar de la managerii de şcoli a cerut răspicat să nu mai pună interese punctuale care contravin interesului educaţiei, să permită tinerilor care se titularizează anual intrarea în sistem!
Ministrul educaţiei şi cercetării știinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, s-a aflat joi într-o vizită de lucru în judeţul Dolj. Motivul vizitei a fost acela de a afla care sunt problemele cu care se confruntă sistemul educaţional. „Doljul are o populaţie şcolară importantă, formată din aproximativ 100.000 de preşcolari şi elevi. Din discuţiile pe care le-am avut am remarcat o serie de probleme comune, ridicate de către reprezentanţii învăţământului preuniversitar doljean. Am putut să răspund unora dintre probleme prin soluţii adoptate de curând. Aici mă refer la decizia luată de Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi cel de Finanţe privind acordarea unui spor de salariu de 12% în semestrul al doilea al anului 2015 pentru personalul nedidactic atât din mediul preuniversitar, cât şi din universitar. Este vorba de 60.000 de persoane, 53.000 la nivelul învăţământului preuniversitar şi 7.000 la nivelul învăţământului universitar. Personalul didactic şi personalul didactic auxiliar vor primi, conform prevederilor acordului semnat în octombrie 2014, creşteri salariale de 5% în luna martie şi 5% în luna septembrie. A doua problemă ridicată pentru care am găsit soluţionare este aceea a plăţii sentinţelor judecătoreşti pe Legea nr. 221. La nivelul anului 2014, au fost plătite aceste drepturi salariale aferente sentinţelor pentru anii 2014 şi 2015 în avans, iar în martie 2015 vor fi plătite primele două tranşe din ceea ce a rămas de plătit pentru anul 2016. La nivelul judeţului Dolj, suma plătită în 2014 este de aproape 19 milioane de euro, doar pe sentinţe şi doar pentru personalul din educaţie, iar pentru 2016 sunt prevăzute alte nouă milioane de euro pentru Dolj“, a precizat ministrul educaţiei. Tot la capitolul realizări, ministrul Cîmpeanu a ţinut să precizeze că unităţile de învăţământ din judeţul nostru vor primi în luna martie microbuze şcolare. „La nivelul județului Dolj au fost livrate 19 microbuze școlare și se așteaptă încă 20 de microbuze școlare din cel de-al doilea lot. Primele au fost parte din lotul de 500 de microbuze școlare, iar al treilea lot este în procedură de licitație la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale pentru încă 1.016 microbuze școlare necesare pentru şcolile din ţară“, a spus ministrul educației.
Bacalaureat diferențiat – calea către învățământul postliceal
Ministrul educaţiei a atras atenţia că o prioritate esențială este aceea a obținerii autorizației sanitare de funcționare pentru toate școlile din judeţ. Tot ca prioritate a ţinut să atragă atenţia că doreşte o îmbunătăţire a procentului de promovabilitate la bacalaureat. „Din discuţia cu colegii din Dolj am remarcat o îmbunătățire a procentului de promovabilitate la bacalaureat de la 41% în 2012, la 48% în 2013 şi 55% în 2014. Sperăm să se păstreze acest ritm de creștere a promovabilității. Am discutat cu cei prezenţi despre posibilitatea introducerii unui bacalaureat diferențiat. Este o primă formă care să aibă un nivel de exigență mediu și care să permită deținătorilor diplomei de promovare a acestui tip de bacalaureat accesul până la învățământul postliceal, inclusiv la colegiile de învățământ terțiar non-universitar și o formă cu un nivel sporit de exigență care să permită accesul la o pregătire de nivel de licență, master, doctorat. Susţin dorinţa elevilor pentru introducerea manualelor digitale şi la gimnaziu, şi liceu“, a mai spus ministrul educației.
În ritmul actual, noua curiculă pentru clasa a XII-a va fi gata în 2024…
Cîmpeanu a ţinut să precizeze că în cadrul discuţiilor pe care le-a avut în mai multe judeţe cu cadrele didactice a fost ridicată o problema comună: necesitatea revizuirii curriculei, a simplificării ei. „Este necesară şi revizuirea ritmului de adaptare a curriculei, pentru că în ritmul actual, în care în toamna acestui an va fi implementată curricula pentru clasa a treia, vom ajunge la situaţia în care curricula pentru clasa a XII-a va fi implementată abia în anul 2024…“, a spus Sorin Cîmpeanu.
„Este nevoie de o împărţire echitabilă a resurselor financiare“
În ceea ce priveşte încadrarea în numărul de posturi la nivelul judeţului Dolj, ministrul a menţionat că s-a procedat corect. A ţinut însă să precizeze că este nevoie de intervenţia Ministerului Educaţiei pentru revizuirea costului standard per elev, precum şi a metodologiei de normare. „Este nevoie de o împărţire echitabilă a resurselor financiare, avem o metodologie de normare care nu a mai fost revizuită din 1998 şi care are nevoie de modificări considerabile pentru a nu mai apărea situaţii cum am descoperit în Ilfov, unde, deşi populaţia este în creştere cu 5.000 de elevi, numărul de posturi este în scădere“, a adăugat ministrul educaţiei.
Până în luna mai, toate instituţiile de învăţământ din Dolj vor avea directori cu concurs
Perioada imediat următoare este decisivă pentru inspectoratele şcolare din întreaga ţară. În martie va avea loc concursul pentru posturile de inspectori şcolari generali, urmat de cel pentru inspectori şcolari generali adjuncţi, directori de licee, inspectori şcolari de specialitate. Organizarea acestor concursuri era o necesitate, a afirmat ministrul educaţiei: „Încă de la începutul mandatului am susţinut această ideea a organizării unor astfel de concursuri. Astfel vom impune o selecţie pe bază de competenţe care să le dea colegilor noştri posibilitatea de a construi planuri manageriale, fie că sunt la nivelul şcolii sau la nivel de inspectorat, pe durată de patru ani. În perioada imediat următoare va avea loc concursul pentru inspectori şcolari generali, mai precis în perioada 11-20 martie, la sediul Ministerului Educaţiei. Apoi, pe 20 martie, vom declanşa cea de-a doua etapă pentru ocuparea posturilor de inspectori generali adjuncţi şi directori pentru Casa Corpului Didactic, urmată la sfârştiul lunii aprilie – începutul lunii mai, de declanşarea celei de a treia etapă a concursului pentru posturile de directori. Este o succesiune logică, întrucât pentru organizarea concursurilor de directori inspectoratele școlare au un rol important alături de reprezentanții autorităților locale. Inspectorii trebuie să fie deja stabili, cu concursurile finalizate. Metodologia există pentru aceste concursuri, datează din 2011, dar a suferit doar modificările obligatorii“. Principiul este acelaşi, singura modificare permite înscrierea la concurs oricărei persoane care satisface exigenţele profesionale solicitate şi care nu a împlinit vârsta standard de pensionare până la momentul derulării concursurilor. Vechea prevedere din metodologia din 2011 spunea că nu se pot înscrie la concurs persoanele care împlinesc vârsta standard de pensionare pe parcursul mandatului de patru ani. A fost nevoie doar de o adaptare a bibliografiei şi stabilirea numărului de itemi pentru examen. Nu acelaşi lucru se poate spune despre metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor de directori de învăţământ preuniversitar. Metodologia va fi lansată în dezbatere publică vreme de 30 de zile, la începutul lunii martie. „Odată ce directorii unităţilor de învăţământ vor susţine concurs pentru ocuparea posturilor de conducere, sper să dispară multe din problemele actuale. Aşa cum mi-aţi precizat şi dumneavostră că se întâmplă şi în judeţul Dolj, sunt unităţi şcolare care nu scot posturile vacante la concurs şi blochează intrarea tinerilor în sistem. Ca ministru, nu susţin această abordare şi nu pot să neg faptul că ea există. Este o problemă de management la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Sunt interese punctuale care contravin interesului educaţiei şi sper să dispară, vrem învăţământ de calitate, avem nevoie de oameni de calitate“, a adăugat Cîmpeanu.
Contractul de muncă încheiat între angajator şi elev a căpătat numele de contract de pregătire profesională
Tot la nivelul învățământului preuniversitar, o prioritate esențială o constituie susținerea învățământului profesional și tehnic, inclusiv prin forma de organizare învățământ dual. Potrivit ministrului, acest tip de învăţământ este veriga principală de legătură dintre sistemul educației și lumea reală, piața muncii. „Am adăugat învăţământul dual, o nouă formă de organizare destinată absolvenților de învățământ obligatoriu, de zece clase. Mai mult, organizarea, durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalităţile de certificare a pregătirii profesionale se stabilesc prin consultarea operatorilor economici. Stabilisem ca între elevi şi agenţii economici să fie încheiat un contract de stagiu, de pregătire profesională. Această formă de parteneriat a căpătat numele de contract de muncă, ceea ce a generat reticenţă din partea angajatorilor. Miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, acest contract de muncă a căpătat numele de contract de pregătire profesională. Avantajul este că la învăţământul dual au acces şi absolvenţii din seriile anterioare care au părăsit sistemul de educaţie după absolvirea învăţământului obligatoriu, fără să-şi finalizeze însă pregatirea cu o calificare sau fără competenţe care să le ofere oportunităţi de angajare. Învăţământul dual oferă absolvenţilor posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare“.
Orele de religie sunt obligatorii pentru stat şi pentru şcoală, dar opţionale pentru elevi
Ministrul Educaţiei a adus precizări şi în ceea ce privește orele de religie. Nu a avut însă un răspuns pentru cei care nu vor participa la aceste ore, ce se va întâmpla cu ei, ce opţiuni au şi nici dacă este o soluţie ca religia să fie plasată la începutul sau sfârşitul orelor. Potrivit acestuia, un lucru este cert: decizia Curţii Constituţionale este executorie în termen de 45 de zile de la publicarea ei: „Sunt împotriva schimbărilor aduse în timpul anului şcolar. De această dată însă, schimbările vin din motive independente de Ministerul Educaţiei. Este vorba de decizia Curţii Constituţionale, care spune clar că orele de religie sunt obligatorii pentru stat şi pentru şcoală, dar opţionale pentru elevi. Pe 9 martie se împlinesc cele 45 de zile de la publicarea deciziei. În toată această perioadă, Ministerul Educaţiei nu a avut altă posibilitate decât să interogheze sistemul. Prin intermediul inspectoratelor şi al directorilor de şcoli, am transmis părinţilor că pot opta dacă vor să studieze copiii lor această materie, printr-o cerere scrisă. La finalul acestei perioade, vom avea un rezultat cu privire la numărul de clase ce se vor putea constitui pe baza acestei opţiuni. Punerea în practică a deciziei CCR se poate face sau printr-o OUG de modificare a legii sau direct în parlament. Când vom avea formularea exactă de implementare, vom putea elabora metodologia de derulare a orelor de religie, care va avea putere şi valoare prin ordin de ministru“. Ministrul Cîmpeanu a ţinut să precizeze că, în acest moment, în unităţile de învăţământ din ţară predau 6.000 de profesori de religie, din care 4.200 sunt titulari, sunt persoane care au contracte pe perioadă nedeterminată. „Aceşti oameni şi-au început activitatea legal, în urma unor concursuri de titularizare, şi nu mă îndoiesc că toţi aceşti colegi, în cazul în care vor rămâne fără catedre, îşi vor căuta dreptatea în instanţă. Şi există şanse mari ca instanţa să fie de partea lor. Vom ajunge astfel în situaţia în care cineva va fi obligat să plătească aceste salarii restante. Ministerul Educaţiei va ajunge să plătească aceşti bani tot din bugetul educaţiei despre care spunem că nu este suficient“, a adăugat Cîmpeanu.
„Este nevoie de o consolidare a legăturii dintre universităţi şi piaţa muncii“
Şi învăţământul universitar are nevoie de schimbare. Pentru un învăţământ de calitate, ministrul a declarat că susţine introducerea examenului de admitere în învăţământul superior, dar şi o reclasificare a universităţilor după criterii general agreate. „Această nouă clasificare a universităților care este așteptată ar trebui să compare lucruri comparabile. Este foarte greu să compari performanța unei universități politehnice cu performanța unei universități de arte, de muzică, trebuie să avem criterii specifice relevante. Ştim cu toţii că în ultimii ani numărul studenţilor s-a înjumătăţit, că este nevoie de o consolidare a legăturii dintre universităţi şi piaţa muncii. Ca şi rector, iar acum ca ministru, declar categoric că un examen de admitere cu probe scrise este oportun, însă trebuie să existe fair-play. Atâta timp cât va exista o singură facultate care nu va impune probe de examen, acest lucru nu va fi posibil pentru că nu ar fi corect“, a adăugat ministrul educaţiei.
