Firmele care operează pe piața cărnii din Dolj obțin milioane de euro din evaziune fiscală, o parte din banii negri fiind folosiți pentru finanțarea partidelor, susțin surse din sistem. Operațiunea ar fi facilitată prin modul de autorizare a firmelor care activează în domeniu. Care este legislația în vigoare și ce spun autoritățile citiți în cele de mai jos.
În județul Dolj, sunt înregistrate sanitar-veterinar ca magazine aproape 2.400 de unități alimentare de vânzare cu amănuntul (VA), lista fiind completată de 54 de unități VA înregistrate ca depozite alimentare și alte șapte unități autorizate ca depozite frigorifice (CS), care pot derula schimburi intracomunitare în UE. Concurența dintre aceste unități a generat un război acerb pe piața locală a cărnii. Unitățile menționate sunt autorizate sanitar-veterinar de către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), prin direcțiile sale județene (DSVSA). În funcție de autorizațiile obținute, societățile care activează pe piața cărnii comercializează marfă cu ridicata sau cu amănuntul. Cei doi termeni sunt definiți de Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea OUG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Astfel, comerțul cu ridicata/de gros (art. 4, lit. c) se referă la „activitatea desfășurată de comercianții care cumpără produse în cantități mari, în scopul revânzării acestora în cantități mai mici altor comercianți sau utilizatori profesionali și colectivi“. Comerțul cu amănuntul/de detail (art. 4, lit. d) se referă la „activitatea desfășurată de comercianții care vând produse, de regulă, direct consumatorilor, pentru uzul personal al acestora“.
Depozit frigorific vs. depozit alimentar
Pentru autorizarea sanitar-veterinară a celor două categorii de comercianți sunt utilizate două ordine ale președintelui ANSVSA: Ordinul nr. 57/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităților care produc, procesează, depozitează, transportă și/sau distribuie produse de origine animală și Ordinul nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare a activităților de obținere și vânzare directă și/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală. Depozitele frigorifice se autorizează conform Ordinului nr. 57/2010, în timp ce unitățile care vând cu amănuntul se înregistrează conform Ordinului nr. 111/2008. Depozitele frigorifice sunt definite ca „unități cu spații și instalații de frig adecvate, în care se desfășoară activități pentru recepția, depozitarea și livrarea produselor de origine animală și/sau refrigerate“ (ANEXA 1). Ele funcționează în baza autorizației emise de DSVSA, care atestă că unitățile respectă legislația UE și cea națională (art. 2, lit. a). Autorizația își păstrează valabilitatea atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile sanitare (art. 8, alin. 1). Dacă în cursul controalelor se constată că aceste condiții nu mai sunt îndeplinite, DSVSA poate dispune suspendarea sau interzicerea activității (art. 11, alin. 1), aceasta reluându-se după remedierea deficiențelor, constatată în urma unui nou control (art. 14).
Unitățile care desfășoară activități de vânzare cu amănuntul (VA) sunt înregistrate în baza Ordinului nr. 111/2008. Conform acestui ordin, activitatea de vânzare cu amănuntul (art. 17, lit. b) înseamnă valorificarea produselor direct către consumatorul final, precum și valorificarea numai în cantități mici a produselor obținute în unitate și destinate comercializării către consumatorul final, prin alte unități de vânzare cu amănuntul. Legislația stabilește punctual ce înseamnă cantități mici. Spre exemplu, în ce privește carnea (tocată, tranșată, preparată), este o medie anuală de 3.000 kg/lună. Pentru înregistrarea activităților cu amănuntul (art. 19, alin. 1) este nevoie de mai multe documente. Printre unitățile care se înregistrează cu amănuntul se află și depozitul alimentar – definit ca unitate cu spații și dotări adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția produselor de origine animală și nonanimală cu sau fără regim termic, provenite din unități autorizate/înregistrate sanitar-veterinar, depozitarea și livrarea acestora către alte unități de vânzare cu amănuntul sau direct către consumatorul final. Potrivit Clasificării Activităților din Economia Națională (CAEN), livrarea de mărfuri alimentare are cod 5229 – Alte activități anexe transporturilor (Alte servicii anexe de transport). Livrarea ca activitate de transport nu se poate confunda cu activitatea de comerț cu amănuntul al cărnii și produselor din carne – CAEN 4722 sau cu activitatea de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne – CAEN 4632.
„M-au amenințat cu moartea“
O sursă din sistem, pe care o vom numi DT, spune că între depozitele frigorifice autorizate în baza Ordinului nr. 57/2010 și unitățile înregistrate ca depozite alimentare în baza Ordinului nr. 111/2008 se duce un adevărat război subteran. În timp ce primele vând marfă în cantități mari (cu ridicata) și trebuie să respecte legislația UE, a doua categorie le face concurență și ar fi devenit o sursă uriașă de evaziune fiscală. DT a dezvăluit pentru GdS că în sistem se rulează foarte mulți bani negri, sursă de finanțare pentru partide. „Au venit la mine oameni din structurile statului și mi-au spus: Omule, ești nebun la cap? Păi tu nu știi că sunt banii partidelor acolo? Acolo colcăie de evaziune“, a spus DT.
Potrivit sursei citate, rețeta de evaziune fiscală din care se scot milioane de euro pornește de la modul în care se autorizează sanitar-veterinar unitățile care operează pe piața cărnii. „Există documente eliberate pe baza Ordinului nr. 111/2008 în care societățile au fost autorizate să facă inclusiv comerț cu ridicata. Nu ai voie să faci așa ceva, pentru că ordinul se referă la vânzarea cu amănuntul. Este fals, uz de fals și abuz în serviciu. Datorită dublei autorizări, există următoarea rețetă de evaziune: vinzi marfa cu ridicata, fără acte, iei banii și după aia tastezi pe casa de marcat, ca și cum ai fi vândut cu amănuntul. Dar nu ești prost să bați la prețul cu care ai vândut marfa. O bați aproape de prețul de achiziție. Ai luat marfa cu acte și ai vândut-o fără acte“, ne-a spus sursa. Concret: dacă o firmă cumpără 40 de tone de carne la prețul de 5 lei/kg și o vinde la negru la prețul de 8 lei/kg, firma încasează banii la negru și bate în casa de marcat ca și cum ar fi vândut-o cu amănuntul către clienți pe bon fiscal, la prețul de 5,20 lei/kg. Restul sunt bani negri, nefiscalizați. Potrivit sursei citate, documentele pe care le dețin unele firme înregistrate ca depozite alimentare nu respectă forma și prevedirile Ordinului nr. 111/2008 al președintelui ANSVSA, deoarece permit firmelor să desfășoare și vânzare cu ridicata. „ANSVSA spune clar că cei înregistrați conform Ordinului nr. 111/2008 au voie să facă doar vânzare cu amănuntul, ca la magazin. Când am început să întreb despre aceste lucruri, anumite organe s-au dus prin bănci, să vadă cu ce mă au la mână. (…) Mi s-a dat telefon și mi-a fost amenințată familia cu moartea. Dacă legea spune că au voie să vândă numai cu amănuntul, de ce le dă voie să vândă și cu ridicata?“, a mai spus sursa DT.
Livrare vs. vânzare
Pentru mai multe lămuriri pe această temă, ne-am adresat lui Eugen Enescu, șef serviciu înregistrare în cadrul DSVSA Dolj. Acesta a admis că unitățile înregistrate în baza Ordinului nr. 111/2008 ca depozite alimentare pot să livreze produse alimentare, dar nu să vândă. Reprezentantul DSVSA a admis și că din depozitul alimentar unitățile înregistrate VA pot vinde numai cu amănuntul, ele fiind autorizate conform Ordinului nr. 111/2008. Ulterior, Eugen Enescu a spus că din depozitele alimentare „se pot face vânzări cu amănuntul sau cu ridicata“.
Tot Eugen Enescu ne-a precizat că, potrivit legislației actuale, firmele înregistrate pentru vânzări cu amănuntul (VA) care operează în incinta unui mare depozit alimentar nu trebuie să se autorizeze individual ca depozite alimentare. „În depozitele înregistrate sanitar-veterinar ca depozite alimentare, firmele înregistrate VA pot funcționa prin închirierea spațiului de la firma care operează depozitul. Nu se autorizează separat, ca depozit alimentar“, a afirmat acesta. Totuși, majoritatea firmelor care funcționează în depozitele alimentare din Dolj s-au înregistrat și individual, ca depozite alimentare, deși conform definiției ele nu pot să vândă, ci să recepționeze, să depoziteze și să livreze mărfuri alimentare. De ce au făcut acest lucru?
„Depozitele înregistrate conform Ordinului nr. 111/2008 pot să vândă și cu ridicata, și cu amănuntul. Pot vinde și cu amănuntul, și cu ridicata doar la unități înregistrate și controlate sanitar-veterinar, în care se includ restaurante, magazine alimentare etc.“, susține Eugen Enescu. Așa după cum am arătat, este evident că între vânzare și livrare este o mare diferență, cele două activități având coduri CAEN diferite. Despre această problemă însă vom vorbi în episodul următor.