Sunt tineri, plini de viaţă, optimişti, inteligenţi, adevăraţi ambasadori ai oraşului nostru, dar şi ai învăţământului universitar craiovean. Nu sunt olteni, nici măcar români. Sunt veniţi din toate colţurile lumii să studieze la Craiova. Aproximativ 1.000 de tineri străini se pregătesc în centrul universitar craiovean, dintre care 579 studiază la Universitatea de Medicină și Farmacie.
Republica Zimbabwe, Grecia, Iordania, Iran, Bulgaria, Kuweit, Liban, Libia, Maroc, Mexic, Nigeria, Somalia, Spania, Thailanda, Turkmenistan, Uganda, Uzbekistan sunt doar câteva dintre ţările natale ale studenţilor ce au ales să studieze la Craiova.
Fidelis Tafadzwa Chakanyuka este din sud-estul Africii, din Republica Zimbabwe, oraşul Harare. De aproximativ doi ani şi jumătate, Craiova i-a devenit a doua casă. Studiază în centrul universitar craiovean, la specializarea finanţe-bănci. S-a adaptat perfect, şi-a făcut prieteni dragi, are doar cuvinte de laudă despre oraşul nostru. Ca orice om care se află departe de casă, îi este dor de familie, de prieteni, de mâncarea specifică, de cultura ţării în care s-a născut şi a trăit. „Mi-am dorit foarte mult să urmez facultatea într-o ţară europeană. A fost o selecţie riguroasă. Iniţial am fost selectaţi cinci tineri din Zimbabwe care să studieze cu bursă în străinătate, apoi am fost aleşi doar doi de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei din ţara mea. În doar doi ani de când mă aflu în Craiova, s-au întâmplat lucruri extraordinare, sunt diferenţe vizibile. Aş da doar un exemplu banal în acest sens. Când am ajuns la centrul universitar craiovean în doar câteva luni îi ştiam pe toţi studenţii străini. În prezent însă, sunt atât de mulţi încât este practic imposibil să îi cunosc. Am urmat în ţara mea un liceu cu profil economic. Ştiam însă că nu este de ajuns, simţeam că nu mă pot mulţumi cu atât. Mi-am dorit să învăţ cât mai mult, să călătoresc, să aflu lucruri noi despre cultura şi tradiţiile diferitelor popoare. La început, mi-a fost foarte greu. A trebuit în primul rând să învăţ limba română, să mă adaptez, să cunosc oameni. De doi ani şi jumătate nu am mai părăsit Craiova. Este un oraş primitor, frumos, într-o continuă schimbare. Clădirile au o arhitectură aparte, Parcul «Nicolae Romanescu» este un loc minunat, aveţi o sală de sport extraordinară. Am început deja să îmi caut un loc de muncă pentru perioada verii, însă aici m-am lovit de adevărate probleme. Nu am găsit nici o firmă dispusă să angajeze studenţi străini. Cel puţin până în acest moment. Nu o să mă opresc însă la cunoştinţele acumulate în România. Vreau să urmez un master, iar dorinţa mea este să studiez la o universitate din Singapore“, a povestit Fidelis Tafadzwa Chakanyuka din Republica Zimbabwe.
„Aveţi un centru universitar recunoscut“
Alexandros Romyliotis a ajuns în centrul universitar craiovean prin intermediul programului internaţional Erasmus+. Vine din Grecia, mai exact, din oraşul Atena. Consideră că Universitatea din Craiova este locul ideal pentru un stagiu de practică în administrarea afacerilor, chiar şi de câteva luni.
„Craiova este destinaţia ideală. Vin dintr-o ţară grav afectată de criză economică, unde preţurile au crescut alarmant şi nejustificat, iar salariile au rămas la un nivel scăzut. Imaginaţi-vă că preţurile în Atena sunt cam de patru ori mai mari decât în Craiova. Dintr-un popor recunoscut ca fiind extrem de vesel, grecii au ajuns să fie permanent supăraţi, iar atmosfera este tensionată. Am ajuns în Craiova, într-un oraş curat, liniştit, cu oameni prietenoşi, cu profesori extraordinari, dedicaţi. Aveţi un centru universitar recunoscut. Învăţământul grecesc şi cel românesc au foarte multe asemănări. Învăţământul obligatoriu în Grecia durează zece ani, începând de la grădiniţă până la Gymnasio (gimnaziu sau liceu). Apoi avem învăţământul terţiar, care este organizat de universităţi şi politehnici, institute tehnologice de învăţământ, academii. Cursurile universitare durează în Grecia patru ani, cu excepţia politehnicilor şi a unor şcoli tehnice şi de artă în care cursurile durează cinci ani, precum şi a şcolilor medicale unde cursurile durează şase ani. Cursuri postuniversitare durează între unu-doi ani, în timp ce doctoratele durează în mod normal de la trei la șase ani. Îmi doresc să urmez o meserie în domeniul turismului. În cele câteva luni pe care le voi petrece în România, vreau neapărat să vizitez Munţii Carpaţi, Vama Veche, Constanţa, Delta Dunării“, a spus Alexandros.
„Am şansa să efectuez în paralel stagiu practic în spitale“
Abdel Rhmanelasad este din Iordania. Face parte din grupul studenţilor străini înscrişi în anul pregătitor la Universitatea din Craiova pentru însuşirea cunoştinţelor necesare de limba română, precum şi a cunoştinţelor specifice, corelate cu profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică, chimie), dacă programul de studii este organizat în limba română. A primit recomandări despre învăţământul universitar craiovean chiar de la tatăl lui, care a ajuns medic după ce a studiat medicina la UMF Craiova în urmă cu peste 30 de ani. Nu este singurul motiv pentru care a ales să studieze în oraşul nostru. Mama lui este craioveancă.
„A fost şansa mea de a ajunge în oraşul mamei mele, de la care am primit o educaţie aparte. Este un model pentru mine. Nu i-a fost deloc uşor, având în vedere că suntem zece fraţi… Mă aflu în România, alături de alţi doi fraţi ai mei care studiază tot medicina, unul în Craiova şi altul în Braşov. Tata a lucrat ca medic în armată, acum s-a pensionat şi şi-a deschis un cabinet. Vreau să mă înscriu la Medicină Generală şi ştiu că am şansa să învăţ meserie. Aici, am şansa să efectuez în paralel stagiu practic în spitale, pe când în Iordania, din cauza rigorilor, primim doar cunoştinţe teoretice şi suntem astfel nevoiţi să facem practică direct pe pacienţi, ceea ce presupune riscuri majore în primii ani de muncă. Am descoperit Craiova, un oraş cu totul diferit de oraşul meu, de care însă mă simt deja legat şi în care o să revin cu siguranţă oricând în viaţă. Vreau însă ca după terminarea studiilor să mă întorc acasă, să lucrez împreună cu fraţii mei şi tata la clinica noastră“, a spus Abdel Rhmanelasad.
Au lăsat totul în urmă în Iran şi s-au stabilit la Craiova
Povestea tinerei Maryam Raheb este aparte. Părinţii tinerei sunt iranieni şi au urmat studiile universitare în Craiova, la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Tatăl este psiholog, mama este medic ginecolog, fratele ei este medic stomatolog, căsătorit cu un medic ORL-ist, iar ea se află în anul pregătitor pentru învăţarea limbii române având în vedere că vrea să urmeze Facultatea de Farmacie din Craiova. De câţiva ani, întreaga familie a acestei tinere s-a stabilit la Craiova.
„Sunt foarte legată de Craiova. Părinţii mei s-au căsătorit în Iran, după care au venit la studii în Craiova. Aici m-au adus pe lume, Craiova este oraşul meu natal… Auzisem foarte multe lucruri despre acest oraş, mama avea foarte multe amintiri pe care ni le împărtăşea. Şi ştiţi, este foarte ciudat, având în vedere că am vizitat cam toate oraşele din România şi multe alte oraşe din ţări europene şi nu numai, dar cel mai mult îmi place Craiova! Îmi place aşa cum este, cu clădiri vechi cu arhitectură aparte, cu aglomeraţia de la orele prânzului, îmi plac parcurile Craiovei, îmi plac Teatrul şi Opera… Sunt sufleteşte legată de acest oraş. Povestea părinţilor mei cred că m-a influenţat foarte mult. Le retrăiesc într-un fel povestea, având în vedere că m-am căsătorit cu un iranian şi am decis ca noua noastră casă să fie în Craiova, alături de toţi ai noştri. Ne-am cumpărat un apartament, iar după terminarea facultăţii vreau să ne deschidem o clinică privată, o clinică de familie în care să lucrez alături de mama, de tata, de fratele, cumnata mea. Doar soţul meu are o pregătire universitară diferită, este inginer…“, a spus tânăra Maryam.
„Cei mai mulţi medici buni din zona în care trăiesc au studiat la Craiova“
În acelaşi grup de studenţi am întâlnit-o şi pe Marija Vukosavljevic. Este din Serbia, din oraşul Cladova. A urmat un liceu cu profil de turism. În ultimul an de studiu a realizat însă că vrea să urmeze medicina. „Locuiesc într-un oraş situat la graniţa dintre România şi Serbia, un oraş în care bunicii noştri vorbesc limba română. Cei mai mulţi medici buni din zona în care trăiesc au studiat la Craiova, de la ei am aflat că aici se învaţă medicină. Mi-au spus că este cel mai bun oraş pentru studiu, că sunt profesori bine pregătiţi, dar şi toleranţi şi înţelegători. Aproape săptămânal plec acasă, având în vedere că în câteva ore ajung… Am avut şansa să descopăr în Craiova oameni minunaţi, profesori extraordinari. Este un oraş mic, dar extrem de primitor. Îmi este deja foarte drag şi nu exclud posibilitatea să mă stabilesc aici, având în vedere că următorii şase ani din viaţă îi voi petrece în Craiova. Merg cu drag în Parcul «Nicolae Romanescu», în Parcul Tineretului. Consider însă că ar trebui să fie construite mai multe spaţii în care tinerii să îşi petreacă timpul liber“, a spus Marija Vukosavljevic.
„Educaţia şi economia sunt la un nivel mult mai ridicat în România“
Tihomira Miteva este din Ruse, Bulgaria. A ţinut neapărat să urmeze studiile universitare în Craiova. Bunicul ei este născut în România. De la el a aflat lucruri extraordinare despre tradiţiile şi cultura noastră. „Tot ce am învăţat de la bunicul meu mi-a influenţat viaţa, este un model pentru mine. În plus, în Craiova trăiesc şi astăzi câteva rude din partea bunicului, cu care am vrut practic să reiau legătura. Am visat să reunesc această familie! Acum, că am descoperit Craiova, mă bucur foarte mult că am luat decizia de a studia aici, pentru că Bulgaria este o ţară frumoasă, însă consider că educaţia şi economia sunt la un nivel mult mai ridicat în România. Vreau să urmez Stomatologia şi chiar vreau să rămân în Craiova. Avem profesori extraordinari, care ştiu nu doar să fie dascăli, ci mai presus de tot oameni. Aş da doar un exemplu în acest sens, pe profesoara Nicoleta Ştefan, care ne predă limba română şi care este ca o mamă pentru noi…“, a povestit tânăra din Bulgaria.
Universitatea din Craiova pregăteşte peste 400 de tineri străini
Peste 400 de tineri de diverse naționalități învață în prezent doar la Universitatea din Craiova. În topul facultăţilor cu cei mai mulţi studenţi străini şcolarizaţi se află Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale – 108, Departamentul de Limbi moderne aplicate – 86, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor – 47, Facultatea de Litere – 46.
