(FOTO: Arhiva GdS)
Inițiativa GdS „Transparența în spitale“ se bucură de sprijinul autorităților locale. Viceprimarul Dan Dașoveanu a afirmat în cadrul emisiunii „Audiență Generală“, difuzată pe 7 mai de Alege TV, că spitalele coordonate de primărie ar putea publica încă din această lună pe pagina de internet lista angajărilor din perioada 2012-2015. Dacă ai ceva interesant de spus, scrie-ne povestea ta legată de spitalele craiovene.
Sistemul de sănătate din România este finanțat în proporție de 90% din contribuțiile pe care fiecare dintre noi le plătește. Cu toate acestea, atunci când ajung în spital, bolnavii se plâng de faptul că trebuie să scoată alți bani din buzunar. Un scurt sondaj realizat săptămâna trecută de o echipă Alege TV arată câteva din experiențele craiovenilor care au luat contact cu spitalul.
În fața Spitalului Județean de Urgență (SCJU) Craiova, Ana Nicola nu s-a ferit să ne vorbească despre realitatea din spital. „Ieri a ieșit cumnata mea din spital. Este îngrozitor, dacă nu dai nu se uită nimeni la tine! Aici, la Spitalul Județean, la Chirurgie, la infirmieră dacă nu-i bagi suta în buzunar nu îți aduce un cearșaf sau să vină să schimbe ceva. Așa ne-am învățat noi, românii. Cică «micile atenții, de sute de euro»”, a spus craioveanca.
La rândul său, Violeta D. a povestit câte ceva din expriența trăită în spitalele craiovene. „Șpaga este o practică în spitale, mai ales în Craiova. Trebuie să bagi personalului medical în buzunar măcar 100-200 de lei dacă ești internat. Se merge în unele cazuri pe principiul «dacă nu-mi dai bani, nu am grijă de pacient». Mai există și clasica metodă cu banii în plic, iar dacă nu sunt bani, sunt produse, cafea, țigări, alcool“, a spus femeia.
Lavinia Georgescu a afirmat că „la operații, unii medici cer câte zece milioane (lei vechi – n.r.). Deși mulți pacienți au asigurări de sănătate, tot li se cer bani. În plus, trebuie plătită și anestezia… Iar la anestezist se dau minimum 100 de lei. Se procedează în felul următor: asistenta vine și spune «la doctor dai atât, la anestezist atât»“.
Emilia Șerban ne-a spus că atunci când ajungi în spital trebuie să fii pregătit cu bani. „Am fost trimisă de la Băilești la Urgență la Craiova și mă amână și mă plimbă de colo-colo. O vecină a venit la Urgență în urmă cu trei zile și a dat zece milioane (lei vechi – n.r.) să-i pună piciorul în ghips și să facă tratament. Nu dai, nu faci nimic“, a subliniat femeia.
„Pacientul îi mai dă infirmierei cinci lei să schimbe lenjeria, zece să-i facă tratamentul”
Potrivit Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, „personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective“. Tot această lege spune că „pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii“. Plățile suplimentare pe persoană fizică nu sunt însă reglementate de lege. Potrivit statisticilor, medicii din România sunt cel mai prost plătiți din UE.
Un medic român încasează anual 8.240 de dolari, mai puțin decât un britanic într-o singură lună. Ion Cotojman, liderul sindicatului Unimedical Craiova, a explicat cum stau lucrurile la noi. „La Spitalul Județean am avea nevoie de cel puțin 100 de infirmiere. O infirmieră are salariu de încadrare minimul pe economie. Venitul brut poate crește prin sporul de noapte, prin orele lucrate sâmbăta și duminica și prin sporul pentru condiții deosebite de muncă, dar problema este că aceste sporuri au devenit mici pentru că sunt acordate la nivelul salariilor din 2009, când o infirmieră avea salariu 640 de lei, acum are aproape 1.100 de lei și sporul ei este dat la nivelul vechiului salariu, iar 15 la sută spor este aproape nimic. Totuși, este bătaie pe toate posturile din sistem pentru că mentalitatea românului este că în sistemul bugetar se stă, se trăiește bine și se iau bani, mulți, puțini dar se iau, se mai face un ciubuc. În Sănătate, pacientul îi mai dă infirmierei cinci lei să schimbe lenjeria, zece să-i facă tratamentul. Grav este când personalul medical condiționează și pune prețuri. Însă, nu trebuie să băgăm tot personalul medical în oala aceasta, dar sunt și unii care cer foloase pentru acordarea serviciilor. Pe de altă parte, este o mizerie să salarizăm cu 500 de euro un medic. Nu zic că trebuie să dăm salariile din Germania, Marea Britanie, să le dăm 5.000 de euro sau 10.000, dar măcar 2.000!“, a explicat liderul sindical.
„În sistemul medical este nevoie de o reformă”
România alocă doar 4% din PIB sănătăţii. Este un buget cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât cel alocat în anul 2014 şi cu 2,5 puncte procentuale mai mic decât media europeană. Laura Ștefan, expert anticorupție, spune că răspunsul normal atunci când ți se cere șapagă este să te duci să denunți. „În domeniul sănătății, primul lucru care trebuie făcut este rezolvarea problemei salarizării și după aceea putem să punem în discuție și problema plăților informale din sistem. Altfel, cred că deocamdată statul român nu se află în poziția de a întreba un medic care câștigă 200 de euro pe lună de ce ia șpagă. Dacă este vorba de condiționarea actului medical, atunci lucrurile se schimbă și vedem și dosare penale. Domeniul sănătății este special. Răspunsul normal atunci când ți se cere șapagă este să te duci să denunți. Însă dacă suntem realiști, ne dăm seama că lucrurile nu stau chiar așa pentru că nu știu câți dintre noi chiar ar proceda în acest fel sau în ce măsură este realist să așteptăm ca românii să procedeze în acest fel în condițiile în care cultura medicală este spre zero și sistemul arată cum arată. În sistemul medical este nevoie de o reformă mult mai profundă“, este de părere Laura Ștefan.
Situația angajărilor din perioada 2012-2015, publicată în mai
În ultimele zile, în spitalele craiovene a izbucnit povestea legată de angajările făcute în instituțiile medicale. GdS a lansat proiectul „Transparență în spitale“ prin care li s-a propus unităților medicale din Craiova ca în termen de 30 de zile să publice pe site-urile instituțiilor sanitare situația angajărilor din perioada 2012-2015. Inițiativa GdS a primit sprijin și din partea municipalității. Viceprimarul Dan Dașoveanu a venit în cadrul emisiunii „Audiență Generală“ și cu idei pentru îmbunătățirea metodologiei de concurs. „Vreau ca metodologia să vină cu norme foarte clare. În momentul în care se lansează ideea concursului și se creionează comisia, totul trebuie să fie anunțat în toate ziarele locale de trei-patru ori. Legea este foarte permisivă. Să fie multe grile de subiecte și să fie extrase subiectele finale cu 30 de minute înainte de concurs. Presa să fie prezentă la toate aceste etape. Comisia să fie prezentă pe toată durata desfășurării examenului pentru că de foarte multe ori se cheamă doi-trei profesori universitari, care vin la sfârșit să semneze. Nu trebuie să mai fie așa. Toate informațiile despre concurs trebuie să poată fi accesate înainte, în timpul concursului și după terminarea acestuia, să rămână în arhivă și pe site-ul instituției“, a precizat viceprimarul Dan Dașoveanu.
Redactorii GdS au propus viceprimarului două termene până la care spitalele craiovene să publice toate detaliile legate de concursuri: 7 sau 9 iunie. Viceprimarul a spus că „acest lucru se poate face în luna mai fără nicio problemă“. De la lansarea temei de discuție privind corupția în spitale, foarte mulți craioveni ne-au scris pe e-mail sau pe contul de Facebook. Unii au exprimat opinii generale, alții ne-au furnizat indicii pentru potențiale cazuri de corupție, pe care jurnaliștii GdS le verifică în acest moment. Dacă ai ceva interesant de spus, scrie-ne povestea ta legată de spitalele craiovene, la adresa str. Câmpia Islaz, nr. 97A, Craiova sau pe e-mail, la adresa [email protected].
