Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din legea evaziunii fiscale prin care se considera că este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea fapta ce se referă la neplata în termen de 30 de zile de la scadență a sumelor reținute sub formă de stopaj la sursă. Ce se întâmplă cu dosarele penale pe această speță aflate în lucru la Poliție și Parchet?
În cazul în care o firmă reține contribuțiile de la angajați prin stopaj la sursă, dar nu le virează la Fisc în termen de 30 de zile de la data scadentă de plată a acelor debite, atunci Fiscul înainta dosar penal la Parchetul local, pe numele administratorului firmei. Reținerea la sursă a acelor contribuții ale angajaților și nevirarea lor la termen „cu intenție“ era considerată infracțiune și se pedepsea cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă. Zilele trecute, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională norma care incriminează infracțiunea pentru nevirarea sumelor reținute ca stopaj la sursă în termen de 30 de zile de la scadență, așa cum este stipulat în Legea nr. 241/2005 modificată, cunoscută și drept legea privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Decizia Curții produce efecte în piață. „În momentul în care va apărea în Monitorul Oficial modificarea articolului 6 din Legea nr. 241/2005, ca urmare a deciziei de neconstituționalitate dată de Curtea Constituțională, atunci o să suspendăm înaintarea de dosare cu plângeri penale către organele de cercetare penală“, a declarat directorul executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu. Fiscul transmite periodic plângeri penale către Parchete pe numele administratorilor de firme care încalcă legea privind evaziunea.
Nici un administrator nu a făcut închisoare
GdS a titrat anii anteriori că procurorii nu au trimis în judecată foarte mulți administratori de firme care reținuseră impozite și contribuții sub formă de stopaj la sursă. În cele mai multe cazuri, cei acuzați de fapte penale în astfel de dosare s-au ales cu plata unor amenzi, dar nici unul dintre cei care au făcut stopaj la sursă și nu au virat banii către Fisc nu a făcut închisoare pe această speță, considerată infracțiune. La vremea respectivă, investigatorii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor (cum se numea pe atunci), din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție (IPJ) Dolj, au explicat că nu a existat practică judiciară nicăieri în țară în acest sens. Și la ora actuală, șeful Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Dolj, Leonard Băndoi, confirmă faptul că nici un administrator de firmă nu a fost condamnat pentru infracțiunea de stopaj la sursă neachitat la termen către stat. „S-au făcut câteva rechizitorii și au fost trimiși în judecată câțiva administratori, dar în dosare în care era vorba de sume mari neplătite către stat și unde s-a dovedit reaua-intenție a respectivilor. Dar până la ora actuală eu nu am cunoștință să fi fost cineva condamnat definitiv pentru stopaj la sursă“, a declarat șeful Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Dolj.
Dosarele existente se clasează
Leonard Băndoi a precizat că după ce va fi publicat actul normativ care modifică acel articol din legea evaziunii declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională se vor clasa dosarele aflate în lucru în acest moment. „După apariția actului normativ și după ce acesta va intra în vigoare, atunci procurorul va propune clasarea cauzelor referitoare la stopajul la sursă, pe motiv că nu mai sunt penale“, a precizat el.
Reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova au precizat, pentru GdS, că se așteaptă motivarea Curții Constituționale, urmând ca instituția să se pronunțe ulterior în cazul dosarelor penale întocmite pe baza articolului 6 din Legea nr. 241/2005.
În 2014 și pe primul trimestru din 2015 s-au întocmit destul de multe dosare penale pentru stopajul la sursă neachitat la termen. Potrivit datelor furnizate de DGRFP Craiova, cele mai multe dosare au plecat de la Fiscul doljean către organele de anchetă. În cei doi ani, în Dolj s-au depus 2.077 de plângeri penale pe numele administratorilor de firme care erau acuzați că ar fi comis infracțiunea respectivă conform art. 6 din Legea de combatere a evaziunii fiscale. Sumele neachitate la termen în respectivele dosare sunt și ele uriașe, atingând 25,64 milioane de lei. Totuși, cele mai multe plângeri pe această speță au fost întocmite în județul Gorj, unde 2.478 de dosare penale au ajuns la Parchet în 2014 și 2015, pentru stopaj la sursă reținut și neachitat în sumă de 95,24 milioane de lei, potrivit datelor de la DGRFP Craiova.
Cum pot fi taxate firmele care nu plătesc sumele reținute ca stopaj la sursă
Dar chiar dacă nu mai este considerată infracțiune reținerea la sursă a contribuțiilor și nevirarea lor către stat cu intenție, acest lucru nu înseamnă că firmele care nu plătesc la stat banii reținuți pe state de la angajați vor scăpa „basma curată“. La articolul 219, alineatul 1), literele o) și p) din Codul de Procedură Fiscală, se prevăd situațiile în care pot fi sancționate firmele dacă nu rețin la sursă contribuțiile sau dacă le rețin și nu le virează la stat. Directorul excutiv al DGRFP Craiova a declarat că, potrivit Codului de Procedură Fiscală, pentru cele precizate la articolul 219, alineatul 2), literele e, f, g, firmele care nu plătesc la timp contribuțiile angajaților vor plăti amenzi care variază direct proporțional cu sumele datorate de debitor către bugetul de stat. Astfel, potrivit articolului invocat de directorul Fiscului, se sancționează cu amendă de la 1.000 la 1.500 de lei pentru persoanele fizice și de la 4.000 la 6.000 de lei pentru persoanele juridice, în cazul în care obligațiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 de lei. Amenzile urcă la 4.000-6.000 de lei pentru persoanele fizice și la 12.000-14.000 de lei pentru firme, în cazul în care debitele sustrase la plată sunt între 50.000 și 100.000 de lei. De asemenea, amenzile ce pot fi aplicate persoanelor fizice cresc la 6.000-8.000 de lei, iar pentru persoanele juridice ajung la 25.000-27.000 de lei dacă debitele către stat sunt de peste 100.000 de lei, potrivit art. 219 din OUG nr. 92/2003 modificată, cunoscută drept Codul de Procedură Fiscală.
Dosare penale trimise de Fisc la procurori pentru stopaj la sursă*
Județ Nr. dosare penale Suma 2014 2015
Dolj 2.077 25,6 mil. lei 1.653 dosare 424 dosare
Gorj 2.478 95,24 mil. lei 1.176 dosare 1.302 dosare
Olt 116 5,26 mil. lei 54 dosare 62 dosare
Vâlcea 101 6,06 mil. lei 75 dosare 26 dosare
*Date furnizate de DGRFP Craiova
