Administratorul public al Craiovei, Radu Preda, a acordat un interviu Gazetei de Sud, în care a vorbit despre schimbările privind iluminatul public, situația asfaltărilor din oraș, dar și despre noutățile de care vor avea parte craiovenii. Acesta a anunțat că, în curând, va începe implementarea taxei de salubrizare la nivelul Craiovei, fiind înființat, totodată, un serviciu în cadrul Salubrității care să ridice aparatele electrocasnice vechi. Totodată, Radu Preda a vorbit despre spiritul civic al craiovenilor, care trebuie să contribuie și ei la bunul mers al lucrurilor din oraș.
Gazeta de Sud: Sunteți administratorul public al Craiovei de câteva luni. Ce v-a făcut să candidați pentru acest post și de ce considerați că sunteți potrivit pentru el?
Radu Preda: După aproape trei ani de muncă de administrație, după o experiență în două regii grele ale primăriei, după un concurs la care nu s-a înscris nimeni pentru această funcție, m-am gândit că aș putea fi persoana potrivită, mai ales pentru că sunt un tip implicat în munca administrativă. Multe dintre lucrurile pe care le fac acum ca administrator public, în urmă cu un an le făceam ca director. A fost o tranziție aparent ușoară, dar în final s-a dovedit a fi destul de grea. Relația cu cetățeanul este mult mai directă în calitate de administrator public decât în cea de director, iar pretențiile și nevoile craiovenilor sunt atât de multe și de diverse încât niciodată nu ești pregătit cu adevărat pentru toate provocările care pot apărea. Pot să spun că în fiecare zi descopăr noi provocări. Foarte rar găsești oameni mulțumiți sau satisfăcuți de ceea ce ai făcut.
Începe înlocuirea corpurilor de iluminat
GdS: Aveți în subordine serviciile publice. Să începem cu iluminatul. Există mari probleme în anumite zone din oraș. Când se rezolvă?
R.P.: Pot să spun că existau mari probleme. Din punctul acesta de vedere, în perioada asta de aproximativ două luni și jumătate, de când avem contractul de iluminat, am rezolvat o bună parte dintre problemele care trenau de ani buni. O zonă în care mai avem dificultăți este cea a pasajului subteran. Am mai avut probleme și în zona Centrului Istoric, dar le-am rezolvat. Acum, funcționează iluminatul și pe strada Nicolaescu Plopșor, și pe Traian Demetrescu. La pasaj, firmele care l-au executat și care au garanție pe lucrarea respectivă muncesc la identificarea problemei iluminatului. Este un proiect derulat pe fonduri europene, cu alți constructori decât cei care au contracte cu municipalitatea. Avem angajamentul că săptămâna aceasta rezolvăm și acolo. Cred că este ultima bilă neagră pe care o avem în relația cu iluminatul public. Acum urmează să începem extinderea iluminatului public. Vreau să le dau o veste celor din cartierul Veterani, care vor fi printre primii beneficiari ai lucrărilor de extindere a iluminatului public. Mai mult, pe o bună parte din bulevardele Craiovei o să începem să înlocuim corpurile de iluminat, vom pune unele cu LED, mult mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie. Nu în ultimul rând, începând de ieri (miercuri – n.r.), avem un preț la curentul electric pentru iluminatul public de 108 lei/megawatt, cu aproape 30% mai mic decât acum o săptămână, în urma unei achiziții făcute pe bursa de energie. Din punctul acesta de vedere, vă pot spune că municipiul Craiova este poate printre cele mai eficiente din România în privința costurilor pe care le avem la energia electrică. Totodată, ne dorim ca toți craiovenii care au nevoie de schimbarea lămpilor, de operațiuni curente de întreținere, să ajungă la noi în timp util. Le transmit încă o dată că Telefonul Cetățeanului, 0251.984, este calea cea mai sigură în dialogul și în relația cu noi.
GdS: Vă ocupați și de salubritate. Cât de curat este municipiul Craiova?
R.P.: Prin comparație cu multe dintre municipiile din România pe care le-am vizitat în ultima perioadă, Craiova este de departe cel mai curat. Avem o echipă a Salubrității extrem de funcțională, care are deja experiența a aproximativ trei ani de administrație Lia Olguța Vasilescu și care, în prezent, face performanță din punct de vedere al curățeniei. Bineînțeles, cu sincopele de rigoare din zonele de periferie ale orașului, unde concitadini de-ai noștri mai confundă domeniul public sau diverse terenuri proprietate privată cu gropile de gunoi. Să știți că și aici am intervenit brutal cu Poliția Locală și sunt foarte mulți contravenienți care au primit amenzi de la noi. În momentul de față, nu cred că există zonă din oraș în care sistemul de salubritate să nu funcționeze la niște parametri normali. Suntem cu containere puse pe domeniul public și în zone mai insalubre, cum ar fi Râului, Popoveni și chiar ieșirea din Popoveni, unde pe izlazul comunal oamenii mai aruncau deșeuri. Avem câteva sute de oameni care fac zilnic curățenie stradală în Craiova și cred că acest lucru se vede. Vă spun că și prin comparație cu orașe din afară stăm mult mai bine. Dincolo de munca celor de la Salubritate, partea de întreținere ține și de craioveni. Spre exemplu, într-o zonă precum Centrul Vechi, unde sunt și coșuri de gunoi, și scrumiere, mai avem cetățeni care nu înțeleg asta și aruncă pe jos. Îi atenționăm, îi mai și amendăm, dar sper să ajungem ca oamenii să își păstreze șervețelele în buzunar și să nu le arunce pe domeniul public.
Serviciu la Salubritate pentru aparatele electrocasnice vechi
GdS: Un aspect important este și colectarea selectivă a deșeurilor. Cum se face aceasta în oraș?
R.P.: Suntem în grafic din punct de vedere al angajamentelor pe care ni le-am luat în privința colectării selective. Ne încadrăm în plafoanele stabilite de UE. Suntem în parteneriat cu ECO ROM și avem amplasate în Craiova sisteme selective de colectare a deșeurilor. Suntem în discuții și cu alte societăți de colectare pentru a aduce în oraș noi sisteme selective și suntem unul dintre puținele municipii din România care se încadrează în limitele stabilite de normele europene. Contribuie la efortul nostru, pe lângă Salubritate, și RAADPFL, dar și cetățenii. De asemenea, orașul este implicat în campania „Orașul Reciclării“. Sper să obținem un punctaj și un loc foarte bun și în competiția asta. Bineînțeles, bilanțul se face la sfârșitul anului. În fiecare an încercăm să colectăm un număr cât mai mare de deșeuri pe care să le putem recicla și am avut surpriza plăcută să vedem că foarte mulți craioveni folosesc acest mod civilizat de a scăpa de o parte din deșeuri. Vom institui și un număr de telefon la care să poți anunța atunci când ai un obiect mai voluminos – frigider, aragaz, mașină de spălat – pentru ca să vină să îl ridice cineva de la Salubritate. Din acest punct de vedere, ne mișcăm cu pași repezi în privința ecologizării orașului.
Taxă de salubrizare, din septembrie
GdS: În ceea ce privește taxa pentru gunoi care ar urma să fie plătită la fel ca impozitul de orice cetățean al Craiovei, ce ne puteți spune?
R.P.: Este o taxă de salubrizare pe care, în mod normal, ar trebui să o achite cei care nu au contracte cu societatea de Salubritate. Suntem în punctul în care, din trimestrul patru al acestui an, vom implementa această taxă la nivelul municipiului pentru gospodăriile și cetățenii care nu au contract cu Salubritatea. Lucrăm la un cadru al acestei taxe, pentru că vorbim despre o chestiune care nu e deloc ușor de aplicat, fiind vorba despre câteva zeci de mii de cetățeni. Este un efort comun pe care îl face Salubritatea împreună cu Primăria Craiova și Direcția de Impozite și Taxe. Ne-am propus ca în luna septembrie să avem toate lucrurile rezolvate și atunci să fie și momentul începerii implementării acestei taxe. Într-un viitor apropiat, la Craiova urmează să fie implementat și masterplanul pentru deșeuri. Când vom avea un operator care va lucra la întregul nivel al județului Dolj, sperăm să avem și în Craiova pubele de gunoi încastrate în pământ și să scăpăm de problemele pe care ni le fac cei care colectează deșeuri neautorizat, care merg la tomberon, rup sacii de gunoi, aruncă deșeurile pe lângă tomberon și care ne îngreunează munca de curățenie.
GdS: Cum stăm la nivelul infrastructurii și ce planuri există pentru îmbunătățirea acesteia?
R.P.: La nivelul infrastructurii lucrăm, nu suntem așa cum ne-am dori. Suntem în șantier cam în toate zonele Craiovei. Avem proiecte pe fonduri europene, și mă refer la strada Bariera Vâlcii, Caracal, Râului, avem proiecte de infrastructură finalizate tot pe fonduri europene, străzile Pelendava și Toamnei. Totodată, urmează să înceapă reabilitarea străzii Calea București și mai avem proiecte pe investiții la care suntem în capitolul de evaluare. Este vorba despre un lot de 17 străzi care vor fi executate în cadrul planului de investiții și suntem și în șapte-opt cartiere cu echipele care se ocupă de întreținere și reparare. Avem deja câteva străzi predate la cheie. Mă refer la zona centrală și la străzile Bibescu, Brândușa, Mihai Viteazul, Titu Maiorescu, Libertății. Mergem și către zonele din cartiere. Puteți vedea că, în Rovine, străzile Traian Lalescu și Sărari sunt aproape finalizate. Dacă ne mutăm către Craiovița, acolo avem gata străzile Tufănele și Ghețișoarei. În 1 Mai, suntem pe strada Ioan Cantacuzino, la Ciupercă pe strada Buziaș, în Lăpuș pe Eustațiu Stoenescu. Cred că avem șantiere deschise în toate cartierele Craiovei. Cer scuze craiovenilor pe care îi deranjăm cu lucrările care durează, poate, mai mult decât am prevăzut noi. Avem ca plan să nu plecăm dintr-o zonă până nu am finalizat-o integral. Cu siguranță, vom avea gata anul acesta cartierele Lăpuș, Rovine și, într-o bună măsură, cartierul 1 Mai. Vom continua lucrările în Brazdă și în Rovine, în așa fel încât anul viitor, cu toate că este an electoral, să ne găsească lucrând la proiecte pe care le-am început deja. Munca administrativă este influențată și de perioada electorală, dar trebuie să continue indiferent de persoanele care ocupă funcțiile administrative.
Locuri noi de parcare în zona Parcului „Romanescu“
GdS: Vedem din ce în ce mai multe mașini pe străzi și locuri de parcare foarte puține. Ce faceți în acest sens?
R.P.: Locurile de parcare, în comparație cu acum doi ani, sunt mult mai multe. Ca o comparație, vă spun că pe strada Ghețișoarei, în această perioadă, s-au făcut undeva la 300 de locuri de parcare noi. Mergând în zonă am constatat că toate locurile de parcare erau pline. În prezent suntem într-o căutare continuă de spații noi pentru a dezvolta parcări. O să vă dau o veste bună legată de faptul că, în zona Parcului „Romanescu“, în alveola din fața intrării o să amenajăm locuri de parcare. Ne dorim ca și prin lateralele parcului să facem același lucru și, probabil, și în zona bulevardului 1 Mai. Pe la biserica de la Pelendava este o suprafață de teren accesibilă unde o să facem locuri de parcare. Conștientizăm că este o nevoie acută de locuri de parcare însă, din nefericire, spațiile disponibile sunt acelea pe care le cunoaștem cu toții. Încercăm să le administrăm judicios, să le mărim acolo unde se poate.
Tramvaiele vor circula din toamnă
GdS: Vă ocupați și de regia de transport la care ați și fost director. Când scăpăm de autobuzele vechi și când le primim pe cele noi?
R.P.: Avem un prim lot de 17 autobuze noi pe care îl folosim deja de anul trecut. Avem o comandă fermă lansată pentru încă 17 autobuze care urmează să vină undeva în următoarele luni. Deci, în 2014 și 2015, o să avem 34 de autobuze din cele 50 pe care le avem contractate. Nevoia noastră este mai mare decât cele 50 de autobuze. Totuși, investiția în acestea, realizată de municipalitate din fonduri proprii, fără credit la bancă, este cea mai mare făcută vreodată în transporturile publice de la înființarea transportului public în Craiova. Suntem în postura în care încă plătim la acele autobuze vechi despre care vorbiți dumneavoastră, iar RAT Craiova mai are rate până la 31 decembrie 2015, în condițiile în care o bună parte dintre autobuze nu funcționează. Acestea sunt condițiile pe care le-am găsit în urmă cu trei ani, atunci când am preluat primăria. În paralel, lucrăm la linia de tramvai, iar în toamnă, în momentul în care încep școlile, o să vedeți că dăm drumul la o linie de tramvai nouă. Pe ea vor circula tramvaie care au fost modernizate într-un stil oltenesc, ca să zic așa, cu bani puțini, care sunt cu totul și cu totul altceva față de tramvaiele pe care le-am băgat în depou în urmă cu doi ani. Ne-am dori să avem tramvaie noi și sper să fie accesibile pe fonduri europene. Costul de două milioane de euro al unui tramvai, în condițiile în care nouă ne-ar trebui măcar cincisprezece, sunt niște sume pe care primăria și RAT Craiova nu și le pot permite acum. Vreau să vă mai spun că, în ultimii doi ani, la nivelul RAT, o bună parte dintre craioveni au reușit, cu sprijinul administrației, să primească gratuitate. Mă refer la persoanele în vârstă de peste 70 de ani. Continuăm cu subvenția pentru elevi și studenți și avem prețul biletelor neschimbat de vreo șase-șapte ani.
GdS: Vi se pare că avem un transport în comun civilizat?
R.P.: Nu, mi se pare că avem un transport în comun pe cale să se modernizeze. Pe unele zone din oraș, da, putem să spunem că este un transport în comun civilizat. Mai este mult de lucrat la partea de transport public pentru că, timp de 25 de ani, transportul public nu a fost pe lista de priorități a administrației. Dacă în ultimii 25 de ani s-au cumpărat 10 -15 autobuze, înseamnă foarte puțin. Acum, vorbim de o investiție de aproape 11 milioane de euro în autobuze noi și cred că asta înseamnă transport civilizat. Vorbim de încă zece milioane de euro investiți în linia de tramvai și cred că asta înseamnă transport civilizat. Până la urmă, în perioada 2012 și până în 2016, cât este mandatul de primar, în transportul public din Craiova s-au investit 20 de milioane de euro. Cred că din punctul ăsta de vedere este normal ca locuitorii Craiovei să aibă așteptări mari. Facem schimbări în privința transportului public și probabil o să mai dureze o perioadă până o să ajungem la un standard la care să ne declarăm mulțumiți.
GdS: Știm că țineți și audiențe. Care sunt problemele cele mai mari ale oamenilor?
R.P.: Problemele sunt diverse, de la apă și canalizare la locuințe, la probleme de iritare între cetățeni, la tăierea unui pom, la prinderea unor câini. În principiu, craiovenii vin la noi cu probleme diverse. De foarte multe ori, depind de noi, dar de la fel de multe ori problemele depind de alte instituții ale statului sau efectiv nu se pot rezolva. Mă refer la neînțelegeri de genul „de ce vecinul de alături are gardul mai mare“. Încercăm, în măsura în care stă în competențele noastre, să și rezolvăm solicitările pe care le avem. Ni s-a întâmplat de foarte multe ori să și reușim.
GdS: Care a fost cazul care v-a impresionat cel mai mult?
R.P.: Sunt mai multe cazuri care m-au impresionat. Să știți că cele mai dureroase cazuri sunt ale familiilor cu foarte mulți copii care, din varii motive, sunt evacuați din case. Chiar săptămânile trecute am avut două familii, una cu patru și una cu cinci copii, date afară din case naționalizate. Sunt familii care rămân într-o situație dramatică, oameni care dintr-un joc al hazardului sau – mai știu eu – din cauza unor legi mai bune sau mai proaste ajung în postura în care să vină la mila administrației, în condițiile în care nu ai pârghii pentru a-i ajuta. Pot să spun că, din punctul acesta de vedere am avut o colaborare bună cu cei de la Mitropolie, cu Asociația „Vasiliada“, și am reușit să mai rezolvăm o parte din aceste cazuri dramatice. A urmat ca noi să-i ținem în listele de priorități și, în momentul în care se ivește o oportunitate de rezolvare, să facem asta.
Încă o cale de acces în Grădina Botanică
GdS: Am auzit că se va face a doua intrare în Grădina Botanică.
R.P.: Da. Acum, suntem în linie dreaptă cu reabilitarea, se lucrează foarte mult la alei, la zona verde și ne dorim ca accesul să se facă de pe Calea Severinului, din zona blocurilor, pentru că intrarea principală de pe strada Iancu Jianu are la dispoziție șapte locuri de parcare și majoritatea craiovenilor care sperăm să se bucure de minunățiile din Grădina Botanică ar veni din zona de blocuri. În felul acesta, le luăm o foarte mare bucată de drum din picioare. În următoarele săptămâni o să finalizăm lucrările și o să vedeți că Botanica de astăzi va fi ceva ce ne va surprinde pe toți. Ea ajunsese o zonă pe unde îți era teamă să mai mergi. Nici nu mai aveai pe unde, iluminatul era deficitar, erau mulți câini și ajunsesem să ne fie frică să mergem pe acolo.
GdS: Care este cel mai greu lucru în funcția de administrator public?
R.P.: Relația cu cetățeanul este cea mai grea. Ne-am angajat și cunoașteam ce apasă pe umerii noștri. Alergăm în fiecare zi, ne mișcăm pe teren și încercăm să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor pe care oamenii le au de la noi. Am manifestat deschidere și chiar proiectele derulate de dumneavoastră, „Fii vocea cartierului tău!“, au arătat că mergem în mijlocul oamenilor, vorbim cu ei, rezolvăm multe dintre problemele pe care ni le aduc la cunoștință, pe cele pe care nu le rezolvăm măcar le aflăm și căutăm pârghiile și soluțiile prin care le poți rezolva. Pot să spun că relația cu cetățeanul este provocarea de care ai parte în fiecare zi. Niciodată nu știi la ce să te aștepți și nu poți să spui că ai toate problemele rezolvate. Mi-aș dori de la craiovenii noștri o mai multă implicare din partea dumnealor. Avem mape în care primim solicitări de a curăța spațiile din fața blocului, de a toaleta un pomișor. Avem 100 de angajați care trebuie să se ocupe de tot municipiul Craiova, de aproape 7.000 de scări de bloc și de câteva mii de străzi. Cred că dacă ne dorim să avem o zonă de care să fim mândri, este cazul să ne implicăm fiecare. Craiovenii trebuie să înțeleagă că responsabilitățile lor nu se încheie la ușa de intrare în bloc.
GdS: La un moment dat se zvonea că veți candida pentru scaunul de primar al municipiului Craiova. Veți face asta?
R.P.: Nu.
Anca Ungurenuş şi Diana Iufu – studentă în anul I, Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism, Craiova
