Cea mai mare datorie a Greciei este faţă de Fondul european de stabilitate financiară (FESF). În general, datoria elen[ faţă de creditorii internaţionali este imensă, scadenţele de rambursare mergând până în…2054.
Grecia este – cum se spune pe la noi – strânsă cu uşa. Seifurile sunt goale şi scadenţele de rambursare a datoriilor au năvălit în săptămânile din mai, iunie şi restul verii. La sfârşitul săptămânii trecute, Tsipras a folosit ultimul cartuş pentru a amâna şi grupa termenele de rambursare a datoriilor faţă de FMI în una singură, 30 iunie. FMI a acceptat, regulamentul sau de funcţionare permiţându-i acest lucru. Dar după acest termen, nu vor mai fi posibile nici un fel de scuze.
Se impune,deci, realizarea, cât mai urgent posibil,a unui acord între Atena şi toţi creditorii săi. Fără un astfel de acord, nu vor fi bani. Grecia aşteaptă încă din vara trecută o tranşe de 7,2 miliarde de euro, conform acordului semnat cu creditorii de către guvernul precedent. Fără finanţare, avertizează experţi eleni, nu va fi posibilă respectarea nici a scadenţei din 30 iunie. În afara plăţilor promise pentru 30 iunie, Grecia are de plătit încă …284 miliarde de euro. Dar această suma astronomică ce reprezintă un pic mai puţin decât 160% din PIB (PIB-ul Greciei a fost la finele lui 2014 de 179 miliarde de euro) urmează a fi rambursată de-a lungul a sute de scadenţe, vreme de 40 de ani, până în 2054.
Cui, în afară de FMI, îi mai datorează Grecia sume importante
Din cele 284 miliarde de euro totalul datoriei elene, FMI nu deţine decât 24 miliarde, scadenţele de plata mergând până în 2024. Banca Centrală Europeană(BCE) deţine 27 miliarde de euro din datoriile Greciei, respectiv apropape 10%, pe care va trebui să le returneze în perioada 2015-2037. Dar grosul datoriei elene este deţinut de FESF (Fondul european de stabilitate financiară, mai bine cunoscut sub numele de Fondul european de salvare). FESF a fost creat, aşa cum se ştie, în luna mai 2010, la declanşarea teribilei crize a datoriilor în zona euro, cu scopul de a veni în ajutorul statelor zonei respective aflate în dificultate financiară. Acest fond a venit şi în ajutorul Greciei, cu importanta sumă de 131 miliarde de euro, rambursabile între 2023 şi 2054. Atena are însă datorii – deloc neimportante- şi faţă de alte state din zona euro. Nu directe, ci prin credite bilaterale, în valoare de 53 miliarde de euro, ori prin FESF. Căci FESF este garantat de către statele membre, prin cotele de participare la capitalul BCE.În consecinţă , prin intermediul FESF, Germania garantează pentru 41,3 miliarde de euro din datoria Greciei, iar Franţa pentru 31 miliarde. În total, Germania este expusă pentru 56,5 miliarde de euro datorie elena, iar Franţa pentru 42,4 miliarde (respectiv 600 euro per cetăţean francez).
