Antrenorul care a adus în vitrina Universității al doilea event din istoria clubului (1991), Sorin Cîrțu, explică în cartea „Corneliu Andrei Stroe, legenda unei… legende, Craiova Maxima“, scrisă de publicistul Ion Jianu (Gazeta de Sud), că lansarea sa în antrenorat și performanțele obținute ca jucător și antrenor se leagă de numele părintelui Craiovei Maxima, profesorul Stroe.
Directorul tehnic al Universității, cunoscutul antrenor Sorin Cîrțu, are amintiri deosebite despre cel considerat mentorul Craiovei Maxima. „Tot ce înseamnă pentru mine performanţă în fotbal se leagă de numele lui Cornel Stroe. El m-a susţinut în carieră, ca jucător şi ca antrenor. Am debutat la Universitatea în echipa de tineret, am fost împrumutat la Electroputere, iar el m-a readus la Universitatea când a fost numit Teaşcă antrenor și m-a susţinut în faţa lui Teaşcă. Cariera de antrenor am început-o tot datorită lui: m-a numit principal la Universitatea la 33 de ani, pe când echipa era pe ultimul loc! A avut încredere în mine. Nu l-am dezamăgit: de pe ultimul loc în 1988, am dus echipa pe primul loc în 1991, când am câştigat nu numai campionatul, ci şi cupa. Acei ani glorioşi pentru Universitatea, pentru mine şi pentru Cornel Stroe au rămas cei mai frumoşi pentru noi toţi. A fost o colaborare perfectă, ca dovadă sunt trofeele obţinute. Lansarea mea în antrenorat se leagă, cum spuneam, tot de el. Revenind la Craiova Maxima, echipa de legendă: el este creatorul Maximei. Cunoştea foarte bine fenomenul spiritului oltenesc, a adus şi câţiva jucători din afara Olteniei, dar i-a «ochit» perfect: Lung, Crişan, Tilihoi, Ţicleanu… Şi în afara fenomenului fotbal era un… fenomen: o adevărată enciclopedie, recita versuri, ştia totul. Era şi un om extrem de plăcut, nu era cu fiţe. Era aproape de noi, de la șpriţuri până la altele…“, a povestit Sorin Cîrțu.
„Ce promitea era sfânt“
Sorinacio a adăugat că Stroe a ajutat pe toată lumea: „… Şi a fost un preşedinte de cuvânt: ce promitea era sfânt. Jucătorii au fost tot timpul mulţumiţi. De aceea a fost iubit şi respectat. Ştia să facă bani, i-a gestionat bine, adică a mulţumit pe toată lumea, inclusiv pe el.
Personal, repet, m-am înţeles perfect cu el. Regret că în 1990 a părăsit echipa de fotbal. L-am înţeles şi nu l-am prea înţeles. Ce s-a întâmplat? Prin 1990 a venit o circulară de la Ministerul Învăţământului potrivit căreia cei care erau cadre didactice universitare şi nu reveneau la catedră îşi pierdeau catedra. Şi Cornel Stroe a decis să revină la catedră. Eu am avut o discuţie cu el – eram, pe atunci, ca antrenor, pe poziţie de egalitate cu preşedintele clubului – şi i-am spus că datele problemei sunt altele. Exista atunci posibilitatea recompensării financiare din vânzările de jucători, cum a fost cazul transferului lui Gică Popescu în Olanda. I-am propus să rămână la echipă şi să ne spună ce sumă de bani doreşte pentru anii pe care îi mai are până la pensie. Am fi găsit soluţii financiare ca el să fie mulţumit şi astfel să continuăm colaborarea. Eram dispus să găsim soluţii şi să-i oferim până la 200.000 de dolari ca el să rămână pe viaţă conducător la echipa de fotbal. Ne-a refuzat! Nu a vrut. A ţinut foarte mult la poziţia lui universitară. De fapt, întotdeauna a primat cariera lui universitară. A plecat de la Universitatea, apoi a revenit, dar într-un moment mai dificil al carierei mele de antrenor. Nu s-au mai repetat performanţele din 1991…“.
Lansarea volumului „Corneliu Andrei Stroe, legenda unei… legende, Craiova Maxima“ are loc pe 18 iunie, ora 11.00, în Sala Albastră a Universității, iar moderator va fi Cristian Țopescu.
