Mai mulți cetățeni de etnie romă din Craiova au fost condamnați de Curtea de Apel cu Juraţi din Roma, instanță care i-a găsit vinovați pentru comiterea infracțiunilor de exploatarea cerşetoriei, instigare la furt și constituire a unui grup infracţional organizat. Inculpații au fost acuzați că au exploatat în Italia zeci de minori de etnie romă, pe care i-au obligat să fure portofele, telefoane sau aparate GPS. La începutul lunii iunie, Curtea de Apel Craiova a hotărât ca unul dintre inculpați, condamnat la șapte ani de pușcărie, să execute restul pedepsei în țară.
Presa italiană a relatat pe larg despre activităţile grupării cetățenilor de etnie romă din Craiova în iulie 2006, după ce mai mulţi membri ai acesteia au fost arestaţi. Astfel, panorama.it scria că suspecții „transformau copiii cetățenilor de etnie romă cu vârste între 8 și 12 ani în adevărate maşini de comis infracţiuni, capabile de a fura orice: portofele, telefoane sau aparate GPS“. Minorii, care proveneau din municipiul Craiova, acţionau la Roma, Milano, Brescia sau Napoli. Presa din Italia a mai scris că erau folosiți la furat copii cu vârsta maximă de 14 ani, pentru a nu putea răspunde în faţa legilor din Italia, dar și că mulți dintre ei erau torturați. „Au fost luaţi de la familii având acordul acestora și au fost introduşi în Italia ilegal, prin Austria. Erau antrenaţi în cartierele de rulote în care locuiau «veteranii», care depăşiseră 14 ani. În zilele în care nu produceau suficienţi bani, minorii erau bătuţi cu curelele, pumnii şi picioarele, iar uneori erau arşi cu ţigara“, nota panorama.it. Anchetatorii italieni au reuşit să intercepteze mai multe convorbiri telefonice între membrii reţelei, convorbiri din care au aflat ce sume de bani făceau zilnic, dar și cum împărțeau „prada“.
Într-una dintre ele, Eugen Bobi Luca, zis Gelu, îi explica lui Aurel Durac şi fratelui acestuia, Fănel Durac, cum să împartă banii furaţi: „Din 1.000 de euro, Fane trebuie să ia 200 pentru că este dreptul său, 400 pentru tine, iar restul e al meu. Copiilor nu le dăm nimic“, spunea Eugen Bobi Luca. Anchetatorii italieni au stabilit că acesta din urmă îi transporta pe copii în diverse locuri din Italia, cum ar fi Bologna sau Arezzo, unde-i punea să fure în locurile aglomerate.
Alte convorbiri telefonice au scos la iveală faptul că multe dintre furturi erau „comenzi speciale şi precise“. În una dintre aceste convorbiri, unul dintre membrii bandei îi spune unui copil că are nevoie de o bicicletă pentru a o face cadou şi, dacă nu vine cu ea, să nu se mai întoarcă în cartierul Tor Vergata de la periferia Romei, locul în care locuiau membrii bandei.
Printre membrii reţelei se afla şi o femeie, Rodica Adîr, iar unul dintre copiii ei, Puro, în vârstă de zece ani, era printre cei obligați să fure. La un moment dat, copilul a sunat-o şi i-a spus că a fost prins şi bătut şi a cerut permisiunea să se întoarcă la Tor Vergata. „Femeia i-a ordonat acestuia să se întoarcă imediat la furat şi să nu vină cu mâna goală“, a mai relatat panorama.it. În total, aproximativ 100 de minori ar fi fost duşi în Italia şi obligaţi să fure. Celule ale bandei au mai fost identificate în localităţile Cascina Baraggiate, Cimitero Maggiore şi Pioltello din provincia Milano.
Închisoare pentru exploatarea cerșetoriei și furturi
În iulie 2006, după ce au obținut probe împotriva suspecților, procurorii Direcţiei Regionale Antimafia au dispus destructurarea bandei. Cazul minorilor deveniţi sclavii cetăţenilor de etnie romă din Craiova a ajuns şi la urechile primarului Romei de la acea vreme, Walter Veltroni, care declara pentru Corriere della Sera că „sechestrarea şi folosirea acestor copii pentru acele scopuri este cea mai gravă dintre infracţiuni“.
Unul dintre procurorii implicaţi în acţiunea de destructurare a bandei, care a purtat denumirea de „Bale“, a declarat pentru acelaşi ziar că „unii dintre copii erau răpiţi, iar alţii cumpăraţi cu 1.000 de euro“.
Ulterior, în mai 2011, inculpații au fost găsiți vinovați și condamnați definitiv pentru comiterea infracţiunilor de asociere în scop delincvenţial, aducere în stare de sclavie și instigare la comiterea infracţiunilor de furt agravat, continuat şi în concurs. Aceste infracțiuni au corespondent în Codul Penal infracțiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, exploatarea cerşetoriei și instigare la furturi săvârşite în formă continuată.
Astfel, Aurel și Marius Dan Pascu au fost condamnați la câte opt ani de închisoare, Fănel Durac, Eugen Bobi Luca, Ștefan Adîr, Cezar Eremia, Ion Nebunu și Cornel Durac la câte șapte ani, iar Rodica Adîr a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare. Un alt inculpat, Sevastian Curte, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare.
Anul acesta, pe 4 iunie, Curtea de Apel Craiova a admis o cerere formulată de autoritățile italiene și a hotărât ca Fănel Durac să execute restul de pedeapsă în România.
