Dat fiind că la reuniunea de sâmbătă nu au reuşit să se pune de acord asupra soartei Greciei, miniştrii europeni de Finanţe din zona euro au elaborat duminică o lista cu noi condiţii puse guvernului elen pentru reluarea negocierii unui nou plan de salvare. Nu toţi liderii ţărilor membre ale UE sunt de acord cu refinanţarea acestei ţări, unii dintre ei, în frunte cu Germania şi Finlanda, susţinând ideea ieşirii – fie şi temporară – a Greciei din zona euro. BCE şi Luxemburgul (ţară ce deţine preşedinţia semestrială a UE) evocă riscul destabilizării zonei euro în cazul unui Grexit.
Negocieri şi iar negocieri… îndelungate şi extrem de complicate. Duminică seară, relatau din Bruxelles corespondenţii presei scrise şi audiovizuale, zona euro continuă să se afle într-o gravă divizare privind găsirea unei cai de soluţionare a crizei elene. La sosirea, duminică după amiază, la Bruxelles, a şefilor unora dintre statele membre ale UE, miniştrii lor de Finanţe nu reuşiseră să ajungă la o poziţie comună în chestiunea greacă. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, anulase deja reuniunea liderilor celor 28 de state membre ale Uniunii prevăzută pentru duminică seară, promiţând însă că nu-i lasă pe şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din zona euro să părăsească Bruxellesul până nu vor decide dacă lansează un nou (al treilea) plan de finanţare a Greciei. La sosirea lor în capitala Belgiei, declaraţiile unora arătau clar că tensiunile au atins deja un „punct maximal”. Angela Merkel, pe un ton ferm, sublinia că „nu va exista un acord cu orice preţ…şi că valorile cele mai importante, respectiv încrederea şi fiabilitatea s-au pierdut în relaţia cu Atena”. În schimb, preşedintele François Hollande promitea „să facă totul” pentru găsirea, până la sfârşitul zilei de duminică, pentru ca Grecia să rămână în zona euro. El excludea categoric ideea – evocată în mod repetat de germanul Wolfgang Schauble – privind „organizarea ieşirii Greciei din zona euro”. O ieşire din această zonă a Greciei, avertiza Hollande, poate fi interpretată ca o dare înapoi a Europei, a unei Europe care nu mai face nici un progres, ceea ce Franţa nu doreşte. Domnia sa, a respins cu fermitate propunerea lui Wolfgang Schauble privind „organizarea unui Grexit provizoriu”. Cel direct interesat, premierul elen Alexis Tsipras, a apărut în faţă corespondenţilor de presă cu un răspuns la declaraţiile Angelei Merkel care i-a surprins pe toţi analiştii politici europeni. Ceva mai calm, mai „spăşit„, a susţinut din nou că ajungerea la un acord „este încă posibilă dacă va exista voinţă politică„. „Sunt gata să fac un compromis”, a spus el. „Datorez acest lucru europenilor care doresc o Europă unită şi nu divizată„.
Noile propuneri formulate de miniştrii de Finanţe – umilitoare pentru Grecia
Miniştrii europeni de Finanțe au recomandat – chiar dacă nu toate statele membre ale UE sunt de acord – reluarea negocierilor cu Atena pe baza unui nou program de salvare a Greciei, punând însă noi şi multiple condiţii, greu de imaginat că vor fi acceptate de guvernul Tsipras. Ei doresc înainte de toate că parlamentul elen să voteze – până miercuri, 15 iulie – o serie de reforme considerate a fi foarte urgenţe, că ” dovadă a bunei sale credinţe”. O altă condiţie: se cer măsuri suplimentare pentru ajungerea Greciei la un echilibru financiar. De subliniat că din setul de reforme solicitate şi de condiţii puse de creditorii internaţionali nu a reieşit totuşi în mod clar dacă propunerea lui Schauble de a obliga Grecia că toate încasările din viitoarele sale privatizări să fie transferate într-un fond destinat garantării creditelor ce ar urmă să-i fie acordate. Într-un document ajuns în posesia corespondenţilor de presă ai Reuters şi AFP, citaţi de presă franceză, Wolfgang Schauble ar fi cerut, de asemenea, obligarea Greciei de a oferi drept gaj de încredere active în valoare de 50 miliarde de euro. O condiţie apreciată de Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, drept umilitoare pentru Atena. La ieşirea de la reuniunea Eurogrupului, preşedintele acestuia, Jeroen Dijsselbloem, nu a ascuns presei faptul că această recomandare a lui Schauble a tensionat dezbaterile şi i-a divizat pe membrii UE, lăsând astfel „greul” problemelor legate de criză greacă în seama şefilor de stat din zona euro, unde -sublinia o sursă europeană ce a dorit să–şi păstreze anonimatul – ideea unui Grexit ar putea beneficia de sprijin ceva mai consistent.
Avertismente privind impactul unui posibil Grexit
Degradarea în ultimele şase luni a situaţiei economice a Greciei i-a speriat totuşi pe miniştrii de Finanţe ai zonei euro. Surse informate, citate de corespondenta ziarului „Les Echos”, au relatat că la dezbaterilor de sâmbătă a avut loc un schimb „violent” de opinii. Pentru ajutorarea Greciei este nevoie în acest moment de un plan de salvare pentru următorii trei ani în valoare de 82-86 miliarde de euro, din care 9 miliarde sunt imperios necesari în acest moment pentru rambursarea creditelor ajunse la scadenţă în această vară. Din analiza făcută de BCE şi Comisia Europeană reiese că degradarea rapidă a conjuncturii economice a Greciei, concomitent cu o gravă situaţie bancară , a creat un cerc vicios ce riscă să explodeze rapid. Ori, a susţinut Mario Draghi, directorul BCE, amânarea găsirii unei soluţii de salvare a Greciei duce la paralizarea tot mai accentuată a economiei elene şi, automat, la neplata împrumuturilor scadente de orice fel ar fi ele, iar creditele neperformante împovărează bilanţurile băncilor, lăsate practic fără cash. Controlul capitalurilor în Grecia a fost prelungit cu încă două luni. În această situaţie, BCE consideră urgent necesară recapitalizarea băncilor elene cu 25 miliarde de euro. O ieşire a Greciei din zona euro, este de părere directorul BCE, Mario Draghi, implică un mare risc de destabilizare a acestei zone.
Şi Luxemburgul, ce deţine preşedinţia semestrială a UE, avertizează
Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de Externe, atrage atenţia – într-un interviu acordat ziarului „Suddeutsche Zeitung”- că o ieşire a Greciei din zona euro „ar fi fatală pentru reputaţia Germaniei în Uniunea Europeană şi în general în lume”. În plus, adaugă şeful diplomaţiei luxemburgheze, un Grexit ar atrage după sine un conflict profund între Germania şi Franţa, ceea ce ar însemna „o catastrofă pentru Europa…Responsabilitatea Germaniei este enormă„, a conchis Asselborn.
Joseph Stiglitz consideră că Germania, „zdruncină Europa”
Laureatul premiului Nobel pentru Economie Joseph Stiglitz consideră că, prin poziţia sa faţă de criză greacă, Germania „a dat o grea lovitură şi a zdruncinat Europa„. El acuză Germania de „lipsa de solidaritate”, subminând astfel totalmente viziunea comună despre solidaritatea europeană. Referitor la o cale de ieşire din actualul blocaj în soluţionarea crizei elene, Stglitz a sugerat că „dacă BCE autorizează băncile elene să–şi reia activitatea şi dacă s-ar renegocia un acord, rănile comise până acum ar putea fi închise..Dar, dacă Germania va reuşi să obţină excluderea Greciei din zona euro, pagubele vor fi extrem de profunde”.
Rusia „stă la panda”
Cum era de aşteptat, Moscova urmăreşte îndeaproape evoluţia crizei elene, fără a scapă un prilej de a obţine un profit „geostrategic” important. După eşecul de sâmbătă şi duminică al negocierilor vizând găsirea unei soluţii în criză greacă, ziariştii acreditaţi la Moscova au fost convocaţi la o conferinţă de presă a lui Alexandr Novak, ministrul rus al Energiei. Rusia, a spus el, intenţionează să sprijine relansarea economiei Greciei, extinzându–şi cooperarea în domeniul energetic cu această ţară. Concret, a spus Novak, Moscova examinează în prezent posibilitatea de „a începe livrarea directă către Grecia a unor surse de energie”, fără a preciza tipul de surse energetice pe care le va livra. Ministrul rus citat contează pe încheierea, „în câteva săptămâni„, a unui acord în acest sens cu Grecia. În prezent, aşa cum se ştie, Grecia importă gaze naturale ruseşti printr-o conducta ce trece prin Ucraina şi ţări balcanice. Ea îşi cumpără, de asemenea, petrol rusesc pe care-l aduce prin Marea Neagră, din portul Novorosisk.