5.5 C
Craiova
sâmbătă, 23 noiembrie, 2024

Adio, Autostrada Oltenia!

Craiova-Pitești este singura autostradă prinsă în Master Planul General de Transport al României până în anul 2020
Craiova-Pitești este singura autostradă prinsă în Master Planul General de Transport al României până în anul 2020

Bruxellesul a acceptat varianta finală a Master Planului de Transport din care lipsește Autostrada Oltenia, pentru care au făcut lobby parlamentarii olteni și autoritățile administrației județene și locale din regiune.

Comisia Europeană a acceptat varianta finală şi revizuită a Master Planului General de Transport (MPGT), împreună cu documentele-cheie ce stabilesc proiectele prioritare şi calendarul de realizare. Pe lângă mici modificări – autostrada de la Bacău la Paşcani transformată în drum expres, Inelul de autostradă a Capitalei făcut pe partea de nord iniţial ca „half-profile“ şi extinderea la trei benzi pe sens a autostrăzii Bucureşti-Piteşti, documentul aduce o informaţie crucială care, practic, împarte strategia în două scenarii: unul optimist, în care până în 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrăzi şi drumurile expres din plan, şi altul pesimist în care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate şi a lipsei de reformă, abia dacă se va reuşi terminarea autostrăzii Sibiu – Piteşti şi a celor câteva autostrăzi deja începute, potrivit Hotnews. Drumul expres Craiova – Lugoj, cerut de mediul de afaceri, este programat la finanţare în două etape: între 2021-2030 şi 2031-2040.

Master Planul cu două variante

Master Planul General de Transport, documentul strategic ce defineşte şi prioritizează investiţiile în infrastructura României pe următorii 15 ani, a fost acceptat în varianta finală de către Comisia Europeană, potrivit Hotnews care citează un comunicat solicitat și primit de la Ministerul Transporturilor. „În ultima întâlnire tehnică dintre experţii Ministerului Transporturilor şi cei ai Comisiei Europene, desfăşurată pe 1 iulie 2015, au fost discutate şi soluţionate ultimele puncte metodologice referitoare la ierarhizarea proiectelor, strategia de implementare a acestora şi condiţiile de activare a clauzei de reformă structurală. În urma acestei întâlniri, reprezentanţii Comisiei Europene au apreciat calitatea Master Planului General de Transport şi nu au mai avut nici un comentariu sau observaţie pe marginea acestuia. Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene varianta revizuită a documentului strategic cu observaţiile şi comentariile integrate şi astfel, în prezent, la Comisia Europeană se află forma acceptată a Master Planului General de Transport“, anunţă autorităţile în comunicatul trimis Hotnews.

Noutatea din Master Plan – Clauză de reformă structurală

În varianta finală, după discuţiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor vine legată de un aspect crucial şi împarte, practic, Master Planul în două mari scenarii: unul pesimist – în care România va face mai puţine proiecte, bazându-se doar pe banii europeni şi cofinanţările naţionale şi altul optimist – în care România să facă mult mai multe proiecte, accesând împrumuturi externe care să completeze fondurile existente. Condiţia-cheie pentru acest ultim scenariu este că oficialii Comisiei Europene să aprobe în cazul României o aşa-numită clauză de reformă structurală, adică o derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani începând cu 2017, însă pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie de responsabilitate şi acţiune din partea autorităţilor române în viitorul imediat. De precizat că cele două scenarii, cu sau fără clauză de reformă structurală, afectează în principal componenta rutieră, componentă pe care se pune cel mai mare accent în Master Plan, cel puţin pe următorii cinci ani, arată Hotnews.
Conform descrierilor Comisiei Europene, pentru a fi pe deplin operaţională din 2017 „clauză de reforma structurală“ presupune reforme majore în sistem, care să aibă efecte bugetare pozitive directe pe termen lung şi care trebuie puse în aplicare pe deplin. Totul însă într-un cadru financiar bine stabilit şi fără creşteri nesustenabile de deficit precum cele preconizate odată cu adoptarea Noului Cod Fiscal şi a măsurilor de tăiere a taxelor şi creştere a salariilor.
În varianta optimistă, în care Comisia Europeană ar activa clauza de reformă structurală pentru România începând cu anul 2017, ţara noastră ar putea accesa împrumuturi externe de circa opt miliarde de euro care să completeze fondurile europene şi bugetare la dispoziţie pentru infrastructura rutieră până în 2020.
Dacă României i-ar fi aprobată clauza de reformă structurală şi derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea următoarelor proiecte:
– Autostrăzi: Sibiu – Piteşti, Comarnic – Braşov, Sibiu – Braşov, Tg. Neamţ – Paşcani – Iaşi, Nădășelu – Suplacu de Barcău (Borş şi Oradea), Piteşti – Craiova şi A0 (Inelul Bucureştiului) la nivel „half-profile“
– Drumuri Expres: Centură de Sud a Capitalei (patru benzi), Ploieşti – Buzău – Focșani – Bacău – Paşcani, legătură A3 – Aeroportul Henri Coandă
– Finalizarea tuturor autostrăzilor şi drumurilor începute în prezent, dar întârziate şi neterminate la termen.
– Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, şapte variante de ocolire şi drumul expres Constanţa – Tulcea – Brăila, la pachet cu podul peste Dunăre.
Mai exact, în ce priveşte autostrăzile, în următorii cinci ani ar urma să fie finalizat ce s-a început în trecut şi nu s-a terminat încă (Lugoj – Deva, Sebeş – Turda, Câmpia Turzii – Târgu Mureş) şi se va face doar autostrada Sibiu – Piteşti că proiect nou. La asta se mai adaugă şi drumul expres Ploieşti – Buzău – Bacău şi centura sud a Capitalei. Chiar şi aşa, doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indică un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie acoperit de undeva, precizează Hotnews.

Ce proiecte au suferit modificări

Faţă de varianta trimisă în luna mai la Comisia Europeană, actuala versiune agreată cu experţii europeni aduce şi câteva mici modificări în ceea ce priveşte câteva proiecte.
Una din cele mai mari modificări o suferă autostrada Bacău – Paşcani care, în varianta finală a documentului strategic, a fost transformată în drum expres.
Altă modificare vizează Inelul de autostradă a Capitalei, un proiect de 100 km în jurul Bucureştiul ce ar costa circa 1,3 miliarde de euro. Iniţial, proiectul era programat după anul 2020, însă împinşi de nevoia de a rezolva cât de mult se poate problema traficului din jurul Capitalei, autorităţile au găsit o soluţie prin care A0 să fie realizat iniţial, până în 2020, măcar pe jumătate.
Altă noutate este dată de extinderea la trei benzi pe anumite segmente a autostrăzii A1 Bucureşti – Piteşti. Nevoia acestei extinderi este dată, conform Master Planului, de realizarea autostrăzii Piteşti – Sibiu, rută ce va angrena un trafic şi mai mare spre şi dinspre Capitală, se arată în analiza Hotnews.

Craiova – Lugoj, după 2021

Oltenia va rămâne în continuare izolată. Gazeta de Sud şi Alege TV au iniţiat o campanie de determinare a autorităţilor de la Bucureşti de a include în Master Plan o autostradă din Craiova către Europa prin vestul ţării. În Master Plan singura varianta este drumul expres de la Craiova la Lugoj, dar el ar urma să fie finanţat pe o perioadă de 20 de ani, începând din 2021. Campania a fost susţinută de zeci de parlamentari şi oameni de afaceri din Oltenia. Inclusiv  Consiliul de Dezvoltare Regională (CDR) Sud-Vest Oltenia a trimis de urgenţă un memoriu la Bruxelles prin care cerea introducerea Autostrăzii Olteniei pe lista de priorităţi a Master Planului General de Transporturi (MPGT) al României pentru perioada 2014 – 2020. Scrisoarea a fost trimisă către Jyrki Katainen – vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), comisar pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, Violeta Bulc – comisar pentru transporturi şi Corina Creţu – comisar pentru politică regională. Fără rezultat.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS