ANAF poate controla o firmă doar dacă aceasta corespunde criteriilor impuse de un articol din Codul de Procedură Fiscală. De luna aceasta, potrivit modificărilor aduse Codului de Procedură Fiscală, și alte instituții în afară de ANAF pot cere declanșarea unei acțiuni de inspecție fiscală la o firmă sau alta, dar numai în urma unei analize de risc. Dar cum se stabilește riscul unei firme?
Inspecția fiscală se poate face doar în anumite condiții stabilite de legislația fiscală. Până acum, acțiunile de control fiscal la firme puteau fi declanșate doar de către Fisc, dar după recenta modificare a Codului de Procedură Fiscală, lucrurile s-au schimbat puțin, în sensul că mai pot și alții să ceară inspecție fiscală la un agent economic. O firmă poate fi controlată în baza prevederilor articolului 100 din Codul de Procedură Fiscală, care până acum prevedea următoarele: „(1) Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.
(2) Analiza de risc reprezintă activitatea efectuată în scopul de a identifica riscurile de nedeclarare a creanţelor fiscale, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în vederea selectării contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale.
(3) Contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare folosită. De pe 23 iulie 2014 se aplică și aliniatul 4), care s-a introdus la articolul 100 și spune că inspecția fiscală se poate face și la solicitarea altor instituții ale statului, dar în condițiile unei analize de risc: „(4) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul solicitărilor primite de la alte instituţii ale statului, precum şi în cazul în care în alte acte normative este prevăzută efectuarea unei acţiuni de inspecţie fiscală“.
Dar firmele mai pot fi controlate de către inspectorii ANAF și în alte situații. Inspecția de fond se face obligatoriu atunci când o entitate economică (societate, PFA etc.) solicită rambursarea unor sume din TVA mai mari de 5.000 de lei. În cazul în care firma cere statului să îi restituie TVA în cuantum mai mic, atunci controlul Fiscului poate fi ulterior rambursării efective a banilor. De asemenea, pentru firmele intrate în insolvență, inspecția fiscală trebuie făcută în primele două luni de la declanșarea procedurii insolvenței. Prevederea efectuării controlului fiscal imediat după declanșarea procedurii a fost introdusă recent în legislație, odată cu modificarea Legii insolvenței.
De asemenea, Fiscul mai are pârghii prin care să controleze firmele, în afara celor prezentate anterior. Este vorba despre controalele încrucișate care se fac la anumite firme. Dacă în timpul controlului de fond la o firmă, în baza analizei de risc reieșite ca urmare a prevederilor art. 100 din Codul de Procedură Fiscală, se constată că firma controlată a înregistrat toate facturile în Declarația 394 numită „Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național“, dar partenerul de afaceri care a emis sau primit facturile respective (deci, furnizorul sau clientul) nu a declarat respectivele facturi în Declarația 394, atunci acei din urmă contribuabili riscă să facă obiectul unei inspecții fiscale.
Cum intră firmele în categoria de risc
Din date preluate de la Fiscul doljean în urmă cu ceva vreme și prezentate în GdS, a reieșit că o firmă intră în categoria de risc în cazul în care nu își depune câteva luni la rând declarațiile periodice obligatorii. De asemenea, dacă anumite firme depun în mod repetat foarte multe declarații rectificative prin care modifică nivelul impozitelor de plată și/sau al TVA de plată, atunci crește riscul de a fi controlate de către Fisc. Unele firme înregistrează în contabilitate sumele totale de plată către stat, dar în declarația 112 trec mai puține impozite de plată în luna respectivă, dacă nu au lichidități suficiente pentru a plăti impozitele, contribuțiile sau TVA aferent activității. Lunile următoare, firmele respective fac rost de bani ca să plătească și impozitele restante, astfel că depun declarații rectificative la Fisc și își plătesc și banii din urmă. Prin acest tertip, firmele evită să fie executate silit pentru neplata la termen a sumelor reale, prin nedeclararea lor.
Inspectorii fiscali urmăresc și firmele ai căror administratori sau asociați creditează societatea cu sume uriașe de bani. Și în astfel de cazuri, firma respectivă intră în calculul analizei de risc crescut de evaziune, pentru că Fiscul se interesează de unde au asociații sumele mari de bani pentru a credita firma. După analiza datelor, se stabilește automat (cu ajutorul softurilor de care dispune ANAF) un anumit grad de risc, după cum a mai titrat GdS. Când gradul de risc de evaziune este peste 80-85%, atunci Fiscul sesizează inspectorii antifraudă, pentru a efectua un control riguros la firma respectivă, dar pot fi sesizate chiar și organele de cercetare penală, spuneau recent finanțiștii.
Ce a descoperit Fiscul la firmele controlate în 2015
De la începutul anului și până pe 22 iulie 2015, Fiscul doljean a controlat 766 de firme și persoane fizice care desfășoară activitate economică, după cum reiese din răspunsul transmis de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj, la solicitarea GdS. Potrivit datelor primite de la AJFP Dolj, cele mai multe greșeli ale firmelor, constatate anul acesta în timpul inspecțiilor fiscale, au fost legate de nedeclararea veniturilor salariale reale, declararea de tranzacții fictive etc. „În perioada 1.01.2015-22.07.2015, organele de inspecție fiscală au controlat un număr de 766 de contribuabili, persoane fizice și juridice, unde s-au constatat ca principale deficiențe următoarele: nedeclararea sau subdeclararea veniturilor din salarii și/sau de natură salarială; achiziții înregistrate de la contribuabili inactivi, neplătitori de TVA, radiați etc.; înregistrarea în evidența contabilă a unor livrări intracomunitare fictive, în scopul evitării colectării de TVA; nedeclararea sau declararea obligațiilor fiscale în cuantum mai mic decât obligațiile înregistrate în contabilitate; înregistrarea și declararea de cheltuieli deductibile fiscal și deducerea TVA aferente unor achiziții fictive de materii prime, materiale, mărfuri, mijloace fixe și prestări servicii“, a precizat Ilie Ioana, reprezentantul AJFP Dolj.
