Reabilitarea Parcului „Romanescu“ (foto), a Teatrului de Vară, a mai multor blocuri și construirea Centrului Internațional Brâncuși, toate din Craiova, riscă să nu se realizeze din fonduri europene și să depindă doar de banii din bugetul primăriei, respectiv Consiliului Județean Dolj. Motivul? Întârzieri în implementare. Avertismentul a fost lansat de directoarea Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, Marilena Bogheanu, în cadrul emisiunii „Malaxorul Presei“ de la Alege TV. Bogheanu a clarificat și un aspect de care s-a tot vorbit în ultima vreme: autoritățile care au proiecte în implementare pe Programul Operațional Regional 2007-2013 le pot continua pe bani proprii după 31 decembrie 2015, dar dacă nu le finalizează integral până la 31 iulie 2016, vor da înapoi toți banii primiți de la Uniunea Europeană.
Implementarea proiectelor cu finanțare europeană pe exercițiul financiar 2007-2013 la nivelul Olteniei se prezintă acceptabil, dar anumite proiecte de interes general stau sub semnul întrebării. Directoarea ADR, Marilena Bogheanu, a declarat că gradul de absorbție a banilor de la UE a ajuns la 62%, iar procentul ar putea crește spre finalul acestui an, când sunt așteptate numeroase cereri de plată din partea beneficiarilor, cu precădere instituții pubice. „Din păcate, legislația noastră nu a fost armonizată pe achiziții publice și a intrat în vigoare și foarte târziu“, a precizat Bogheanu. Acest lucru a făcut ca studiile de fezabilitate și proiectele tehnice comandate de autoritățile publice să conțină foarte multe criterii considerate restrictive de către Uniunea Europeană. „Acele criterii considerate restrictive au fost impuse fără voia beneficiarilor, pentru că a existat o cutumă de a pune în caietele de sarcini cât mai multe criterii, și anume faptul că trebuie să existe o stație de betoane la 60 de kilometri distanță de locul implementării proiectului. De ce la 60 și nu la 100, și de ce trebuie să impui această cerință? Nu e treaba ta ca beneficiar de unde își aduce constructorul betoanele, el trebuie să-și asume. Sau că au cerut tot felul de calificări inutile, care duceau la eliminarea unor ofertanți. Comisia Europeană nu a fost sensibilă la faptul că România nu și-a aliniat legislația, pentru că semnale au fost foarte multe. Și, în unele cazuri, nu a fost decontată 25% din sumă. Gândiți-vă că la un proiect de cinci sau zece milioane de euro, dacă nu decontezi un sfert, îi generezi probleme financiare beneficiarului, iar el trebuie să se descurce.
Și mă refer aici la primăriile mici, pentru că avem în jur de 43 de contracte de finanțare pe infrastructura educațională pentru școli, și primăriile mici nu au bani, ori solicită rezilirea. Din fericire, nu avem foarte multe cazuri de reziliere, sunt câteva prin Mehedinți, deoarece le mai ajută consiliile județene. Fiecare proiect are corecții financiare începând de la 5%“, a spus Bogheanu.
Sută la sută sau toți banii înapoi
Directoarea ADR a avertizat autoritățile locale să grăbească ritmul derulării proiectelor dacă vor să nu piardă banii europeni. Practic, beneficiarii pot continua proiectele nefinalizate până la termenul-limită de 31 decembrie 2015, dar o fac din bani proprii. Și mai este o condiție. Trebuie să finalizeze 100% proiectul, altfel sunt obligate să returneze toți banii europeni primiți. „Cereri de rambursare se vor procesa și după 1 ianuarie 2016. Beneficiarii pot să depună la organismele intermediare, la sediul nostru, până pe 2 noiembrie 2015, documentele pentru a le putea verifica și procesa noi și ministerul și să se facă cererile de plată, iar plățile să se facă direct furnizorului de lucrări sau servicii. Pentru cei care au bani să cheltuiască pentru lucrările puse în operă, se acceptă cereri de rambursare până pe 29 februarie 2016. Abia la anul, pe timpul acesta, vom putea ști sigur câți bani s-au decontat fără probleme. Mai există și o perioadă în care beneficiarii noștri publici, care nu și-au încheiat proiectele, nu știm până la ce nivel în acest moment, pot să ducă la capăt investițiile până la 31 iulie 2016, dar pe banii lor, pe baza unor împrumuturi, și se discută la nivel de guvern ce tip de împrumuturi pot să facă. Noi am trimis o adresă fiecărui beneficiar, să decidă ce va face în continuare cu investiția respectivă. Poate să ducă această investiție după 1 ianuarie pe bani proprii sau din împrumuturi, dar trebuie să o finalizeze până la 31 iulie 2016. Dacă realizează doar 99%, trebuie să ramburseze toți banii. Noi facem o analiză a proiectelor cu risc aflate într-un stadiu avansat, și vrem să vedem cauzele“, a explicat Bogheanu.
Se mai modernizează Parcul „Romanescu“?
Pe lista ADR Sud-Vest Oltenia există mai multe proiecte care riscă să nu fie finalizate, toate din Craiova. Este vorba de proiectul privind modernizarea Parcului „Romanescu“, a Teatrului de Vară din parc, reabilitarea energetică a mai multor blocuri de locuințe și Centrul Internațional Brâncuși, care ar urma să fie construit în curtea Muzeului de Artă. Bogheanu a explicat că în cazul fiecăruia există câte o explicație. „Proiectul pentru Parcul «Romanescu» se afla într-o listă de rezervă și avea o valoare foarte mare, de 21 de milioane de euro. La Ministerul Dezvoltării mai rămăsese o sumă de doar 11 milioane de euro. Și atunci, autoritatea de management ne-a transmis nouă și primăriei să fie revizuit proiectul tehnic și să se diminueze activitățile, implicit suma. Acest lucru a generat această întârziere. Primăria a organizat licitația, iar ea nu a fost atribuită. S-au depus cinci oferte, se estimează ca undeva la sfârșitul lunii august să se ia o decizie, să se mai ceară clarificări, și sperăm să nu fie contestații. Sunt destule activități în cadrul acestui proiect. E adevărat, perioada estimată este de patru luni, dar, din păcate, sunt lucrări în aer liber. Dacă sunt contestații, primăria trebuie să reanalizeze ce este de făcut. Ori merge pe banii proprii, ori solicită rezilierea contractului de finanțare, pentru că, după 2016, nu se mai decontează nici un euro“, a spus Bogheanu. Un alt proiect sub semnul întrebării este Teatrul de Vară din parc, care are un grad de realizare de circa 20%. „S-a lucrat puțin sub scenă, s-a găsit un gol, au refăcut puțin proiectul, acele arce nu au fost bine calculate pentru a susține copertina scenei, este un proiect care, probabil, nu a fost foarte bine gândit și calculat. Cred că în momentul de față este implementat undeva între 15 și 20%. Constructorul nu este încă în insolvență, dar are probleme financiare grave. Și aceasta este o cauză care poate întârzia foarte mult implementarea proiectelor. Neavând bani la dispoziție, nu poate continua lucrările“, a explicat directoarea ADR. Water Park, unul dintre proiectele cu probleme, merge înainte. Potrivit directoarei ADR, Marilena Bogheanu, acesta nu este un proiect cu risc, chiar dacă, în prezent, au apărut probleme legate de calitatea sticlei la clădirea cu bazine de apă.
Reabilitare cu emoții
Cel mai greu încercat program este cel pentru reabilitarea termică a blocurilor, acolo unde gradul de absorbție a fondurilor europene, la nivel de regiune, este sub 1%. „Este o schemă lansată foarte târziu. Inițial, nici nu au avut fonduri pentru ea. A fost o cerință a UE și o să vedeți că în următorul program 2014-2020 se pune foarte mult accent pe eficientizarea energetică nu numai a blocurilor de locuințe, ci și a clădirilor publice. Din cele cinci localități eligibile, au depus proiecte patru: Craiova, Slatina, Vâlcea și Tâgu Jiu. Slatina, care avea experiență, pentru că mai obținuse fonduri guvernamentale pentru anveloparea blocurilor, și aici a mers destul de repede. Probabil aveau documentațiile pregătite, blocurile selectate și știți că, la Craiova, a durat foarte mult dialogul cu asociațiile de proprietari. Este cunoscut faptul că multe asociații au făcut lucrări care nu au fost autorizate (închidere de balcoane, șarpante și anvelopare). Programul cere ca aceste lucrări ori să fie scoase de la început din documentația trimisă la București, ori să intre în legalitate. Foarte mulți cetățeni nu au dorit acest lucru, pentru că o scară de bloc trebuie să fie integral reabilitată. Pentru ca blocul să poată fi reabilitat energetic, trebuie ca acele persoane ori să intre în legalitate, ori să le dea jos, ori acea lucrare să fie scoasă din proiect, dar, per ansamblu, proiectul trebuie să arate unitar.
Deci, a fost un dialog dificil, dar util pentru administrația publică. Primăria Craiova a depus 12 aplicații, din care opt au fost contractate pentru mai multe blocuri. Dintre acestea, doar două sunt în execuție și sunt într-un stadiu de 40-50%. Ar avea șanse să fie finalizate. La celelalte nu există constructori. Noi sperăm ca această lecție să fie învățată de toată lumea, pentru 2014-2020. Primăria ar trebui să continue să-și facă o analiză. Desigur, proiectele pot fi redepuse și vor urma din nou traseul evaluării. Aici este o muncă pe care fiecare primărie trebuie să o ducă cu asociațiile de proprietari. Când vede că un locatar își pune în dreptul apartamentului polistiren sau își închide balconul, primăria are datoria să-l întrebe de ce strică fațada“, a spus Bogheanu.
